Uniunea Europeană pregătește o nouă extindere majoră a sancțiunilor împotriva Rusiei, cu accent pe persoanele și companiile care susțin industria militară a Moscovei. Bruxelles-ul vrea să adopte în toamnă o listă care ar putea include aproximativ 1.600 de persoane și entități rusești, într-unul dintre cele mai ample demersuri de acest tip de la începutul războiului din Ucraina.
Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, într-un interviu acordat publicației germane Die Welt. Potrivit acesteia, Uniunea Europeană trebuie să mențină presiunea asupra Moscovei până la încetarea războiului.
Kaja Kallas anunță cele mai ample sancțiuni de până acum
Kaja Kallas susține că sancțiunile europene au afectat deja semnificativ economia și capacitatea Rusiei de a-și susține mașina de război.
„Sancțiunile UE au costat deja scump Rusia”, a declarat oficialul european, afirmând că măsurile adoptate până acum au privat mașina de război rusă de peste 1.000 de miliarde de euro.
Pentru această toamnă, Kallas promite însă o nouă extindere a listelor de sancțiuni.
„Presiunea trebuie să continue să crească până când Moscova își încheie războiul”, a transmis șefa diplomației europene.
Aproximativ 1.600 de persoane și entități, vizate
Surse diplomatice europene citate de Reuters au oferit primele detalii despre noua listă pregătită de Serviciul European de Acțiune Externă.
Potrivit acestora, aproximativ 1.600 de persoane și entități din Rusia ar urma să fie propuse pentru sancționare. Lista va viza în special persoane și companii asociate complexului militar-industrial rus.
Noile sancțiuni ar putea include:
- interdicții de călătorie în Uniunea Europeană;
- interdicții privind anumite tranzacții;
- înghețarea activelor;
- restricții pentru persoane și companii implicate în industria militară rusă.
În prezent, UE are sancționate aproape 3.000 de persoane și companii rusești.
Lista sancțiunilor ar putea crește cu o treime
Impactul noilor măsuri ar fi semnificativ. Potrivit lui Kaja Kallas, adoptarea propunerilor ar putea crește cu aproximativ o treime numărul total al entităților rusești sancționate de Uniunea Europeană.
Serviciul European de Acțiune Externă ar urma să prezinte oficial noua listă statelor membre la începutul lunii septembrie.
Obiectivul este ca sancțiunile să fie adoptate în octombrie.
Spre deosebire de pachetele tradiționale, noua listă nu ar urma să fie însoțită de măsuri sectoriale. Separarea sancțiunilor individuale de cele sectoriale ar putea facilita adoptarea lor mai rapidă.
UE încearcă să evite noi blocaje între statele membre
Adoptarea sancțiunilor europene împotriva Rusiei necesită acordul unanim al statelor membre. Tocmai această condiție a dus în trecut la negocieri dificile și la întârzieri.
Cel mai recent exemplu a apărut în timpul negocierilor pentru al 21-lea pachet de sancțiuni. Grecia a ridicat atunci probleme legate de viitoarea interdicție privind transferurile de gaze naturale lichefiate rusești.
Al 21-lea pachet a fost aprobat în iulie și a introdus noi restricții asupra sectorului bancar și rețelelor de criptomonede din Rusia.
Prin separarea noilor includeri pe lista de sancțiuni de măsurile sectoriale, Bruxelles-ul încearcă să reducă riscul unor negocieri prelungite.
Noi sancțiuni pentru deportarea copiilor ucraineni
Planul UE nu se oprește la persoanele și companiile asociate industriei militare.
SEAE intenționează să propună, tot în septembrie, noi sancțiuni împotriva persoanelor implicate în traficul și deportarea copiilor ucraineni.
Aceste măsuri ar urma să fie adoptate în cadrul sancțiunilor europene privind încălcarea drepturilor omului.
UE pregătește, de asemenea, noi desemnări pentru persoanele și entitățile implicate în activități hibride atribuite Rusiei.
Atacurile cibernetice și dezinformarea, pe lista UE
În a doua parte a toamnei, Bruxelles-ul intenționează să extindă sancțiunile și asupra celor implicați în atacuri cibernetice și campanii de dezinformare.
Astfel, strategia europeană nu se limitează la presiunea economică asupra Rusiei. UE urmărește și sancționarea actorilor despre care consideră că desfășoară operațiuni hibride împotriva statelor europene.
Măsurile ar putea viza persoane și entități asociate unor operațiuni informatice, campanii de influență și alte activități considerate de Bruxelles drept amenințări hibride.
