Într-o mișcare care reflectă determinarea Bruxelles-ului de a slăbi resursele Kremlinului, Comisia Europeană a prezentat marți un nou – și probabil cel mai ambițios – pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Este al 18-lea de la începutul războiului din Ucraina, iar ținta sa principală sunt finanțele regimului Putin: energia, băncile și industria de apărare.
Măsurile urmează să fie dezbătute de statele membre ale Uniunii Europene în această săptămână, iar tonul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, nu lasă loc de interpretări:
„Scopul Rusiei nu este pacea, ci impunerea domniei puterii… puterea este singura limbă pe care Rusia o va înțelege.”
Conductele Nord Stream și băncile, vizate direct
Una dintre cele mai semnificative propuneri este interzicerea totală a tranzacțiilor prin conductele de gaze Nord Stream, rămase în prezent într-o zonă juridică incertă după sabotajul din 2022. De asemenea, Comisia vrea să adauge 22 de bănci rusești pe lista entităților sancționate, extinzând restricțiile dincolo de excluderea din sistemul SWIFT până la blocarea completă a oricăror tranzacții internaționale.
Mai mult, Bruxelles-ul propune și extinderea domeniului de aplicare al sancțiunilor către bănci din țări terțe, suspectate că ajută Rusia să eludeze restricțiile existente. Pe listă se află și Fondul Rus de Investiții Directe (RDIF), o entitate folosită frecvent de Moscova pentru finanțarea proiectelor în străinătate, alături de filialele și rețelele sale internaționale.
Conducerea RDIF a reacționat rapid, acuzând Comisia de „dorința de a prelungi conflictul din Ucraina” și de ostilitate față de tentativele fondului de „a restabili relațiile dintre Rusia și Statele Unite”.
Ținta: Veniturile din petrol
Un alt punct major pe agenda sancțiunilor este propunerea Comisiei de a reduce plafonul de preț pentru petrolul brut rusesc de la 60 de dolari la 45 de dolari pe baril – un semnal clar că Uniunea Europeană dorește să restrângă cât mai mult capacitatea Moscovei de a-și finanța mașinăria de război. Măsura urmează să fie discutată la reuniunea liderilor G7, care va avea loc săptămâna viitoare.
Această plafonare reprezintî deja un mecanism agreat de G7, dar aplicarea ei eficientă a fost pusă sub semnul întrebării, mai ales din cauza rețelelor alternative de transport și a cooperării Moscovei cu actori din afara Occidentului. Totuși, reducerea pragului ar putea aduce un nou șoc bugetului Kremlinului.
Tensiuni în culise: Europa își caută unitatea
Deși propunerile sunt ferme, aprobarea acestui al 18-lea pachet nu este garantată. Unele state membre ezită în fața măsurilor care le-ar putea afecta indirect propriile economii, mai ales în domeniul energetic. În culisele Consiliului UE, diplomații se așteaptă la negocieri intense pentru a atinge consensul necesar.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul mizează pe o fereastră de oportunitate: o fereastră în care solidaritatea cu Ucraina, combinată cu presiunile externe (mai ales din partea SUA), ar putea înclina balanța în favoarea noilor sancțiuni.
O strategie de uzură, nu de șoc
Ceea ce devine tot mai clar este că strategia UE nu mai urmărește șocuri bruște, ci o erodare lentă și constantă a capacității Rusiei de a susține războiul. Dacă primele pachete de sancțiuni au fost gândite ca lovituri directe, cele mai recente sunt construite mai degrabă ca mecanisme de strangulare progresivă.
Faptul că s-a ajuns deja la al 18-lea pachet arată nu doar persistența conflictului, ci și complexitatea echilibrului diplomatic din interiorul UE. Fiecare nouă rundă de măsuri devine tot mai dificil de negociat – dar și tot mai rafinată.
