Escaladarea tensiunilor militare din Orientul Mijlociu începe să producă efecte directe asupra economiei europene, iar Bruxelles-ul transmite unul dintre cele mai severe avertismente economice din ultimii ani. Creșterea explozivă a prețurilor la energie, provocată de conflictul dintre Iran și Israel și de implicarea Statelor Unite, determină Comisia Europeană să reducă semnificativ prognozele economice pentru următorii doi ani.
Executivul european estimează acum că Uniunea Europeană va pierde o treime din creșterea economică prognozată anterior pentru 2026, în contextul unui nou șoc energetic care afectează întreaga regiune.
Comisia Europeană reduce prognoza economică pentru Uniunea Europeană
În prognoza economică de primăvară, oficialii europeni confirmă o reducere cu 0,3 puncte procentuale a estimărilor de creștere economică pentru 2026. Economia Uniunii Europene ar urma să avanseze cu doar 1,1% în 2026, față de prognoza anterioară de 1,4%.
Pentru anul 2027, estimarea de creștere economică a fost redusă de la 1,5% la 1,4%.
Și zona euro este afectată puternic de criza energetică provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. Prognoza de creștere pentru 2026 a fost coborâtă de la 1,2% la 0,9%, iar pentru 2027 de la 1,4% la 1,2%.
Potrivit Bruxelles-ului, deteriorarea perspectivelor economice este legată direct de instabilitatea geopolitică și de explozia costurilor la energie.
Bruxelles-ul critică indirect SUA și Israelul
Mesajul politic transmis de Comisia Europeană este unul neobișnuit de dur. Oficialii europeni sugerează că acțiunile administrației conduse de Donald Trump și ale guvernului premierului Benjamin Netanyahu au contribuit la destabilizarea economică globală.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că „tensiunile din Orientul Mijlociu au declanșat un șoc energetic major, punând Europa sub o presiune suplimentară într-un context geopolitic și comercial deja volatil”.
Documentul oficial al Comisiei Europene arată că, înainte de izbucnirea conflictului cu Iranul, economia europeană se afla pe o traiectorie moderată de creștere și de reducere graduală a inflației. Situația s-a schimbat radical după intensificarea confruntărilor militare și creșterea accelerată a prețurilor la petrol și gaze.
Criza energetică lovește consumul și investițiile în Europa
Oficialii europeni avertizează că actualul șoc energetic ar putea avea consecințe economice mult mai grave dacă războiul din Orientul Mijlociu continuă și în 2027.
În scenariul analizat de Bruxelles, prețurile energiei ar putea crește mult peste nivelurile actuale, ceea ce ar alimenta inflația și ar încetini și mai mult activitatea economică din Uniunea Europeană.
Comisia Europeană se teme că populația va reduce consumul, iar companiile vor amâna investițiile din cauza incertitudinilor economice. În plus, creșterea economiilor populației și scăderea cererii interne ar putea afecta puternic mediul de afaceri european.
Potrivit lui Valdis Dombrovskis, tensiunile energetice „zguduie încrederea economică”, iar efectele asupra pieței europene pot deveni și mai severe în lunile următoare.
Bruxelles-ul cere reforme și reducerea dependenței energetice
În fața noilor riscuri economice, Comisia Europeană solicită statelor membre să accelereze reformele și să mențină disciplina fiscală.
Oficialii europeni consideră că Uniunea Europeană trebuie să reducă dependența de combustibilii fosili importați și să evite măsuri bugetare excesive într-o perioadă de instabilitate economică majoră.
„Europa trebuie să acționeze cu unitate și determinare, să elimine barierele pentru creștere și să protejeze sustenabilitatea finanțelor publice”, a transmis Valdis Dombrovskis.
România, printre statele UE cu probleme bugetare grave
Prognoza economică a Bruxelles-ului arată că 13 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor depăși pragul de 3% al deficitului bugetar raportat la PIB atât în 2026, cât și în 2027.
Printre țările vizate se află și România, alături de Franța, Germania, Polonia și Ungaria.
