Miniștrii de interne ai celor 27 de state membre ale UE s-au întâlnit joi la Stockholm pentru a discuta opțiunile de reducere a imigrației ilegale și pentru a stabili noi metode de creștere a numărului deportărilor.
Miniștrii au luat în considerare diverse opțiuni, inclusiv garduri de frontieră, centre de azil în afara UE și măsuri punitive împotriva națiunilor care refuză să își repatrieze cetățenii cărora le-au fost refuzate cererile de azil în cadrul UE.
„Repatrierea celor cărora li s-a refuzat azilul în Europa este o problemă cu adevărat importantă”, a declarat Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez al migrației.
Suedia, care deține în prezent președinția rotativă a UE, a susținut că Uniunea ar trebui să se folosească de capacitatea sa de a limita numărul de vize acordate, sau chiar de a obține ajutor pentru imigranți, pentru a face presiuni asupra țărilor terțe care nu cooperează.
Persoanele din Gambia de exemplu, se confruntă cu cereri de viză costisitoare după ce ţara lor a refuzat să-şi repatrieze cetăţenii sau nu le-a furnizat actele necesare pentru a se întoarce în țara lor. Blocul a luat în considerare, de asemenea, luarea unor măsuri similare împotriva Bangladeshului și Irakului.
Problema migrației a devenit din ce în ce mai controversată în ultimii ani, în special datorită problemei repartiției țărilor care vor găzdui migranții.
Frontex a raportat că aproximativ 330.000 de persoane au sosit ilegal în UE anul trecut, cel mai mare număr din 2016.
Statisticile Comisiei Europene arată că numărul de cereri de repatriere a migranților în țara lor de origine care sunt efectiv executate rămâne relativ scăzut. În 2021 ponderea a fost de doar 21%.
„Ne confruntăm cu o creștere uriașă a sosirilor ilegale de migranți”, a declarat comisarul pentru afaceri interne Ylva Johansson. „Avem o rată de repatriere foarte scăzută și cred că putem face progrese semnificative aici”.
