Represiunea politică din Rusia continuă să se intensifice, în timp ce mii de persoane sunt încarcerate pentru opiniile lor, organizațiile independente sunt interzise, iar vocile critice sunt reduse la tăcere. Acesta a fost unul dintre principalele mesaje transmise ieri la Bruxelles, în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței „Brussels Dialogue”, organizată de Parlamentul European pentru a menține dialogul cu opoziția democratică rusă, organizațiile societății civile și activiștii care se opun războiului declanșat împotriva Ucrainei.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene, experți în drepturile omului și activiști ruși, care au prezentat o imagine îngrijorătoare a situației din Federația Rusă și au cerut Uniunii Europene să își consolideze sprijinul pentru cei care se opun regimului de la Kremlin.
Peste 4.000 de deținuți politici în Rusia
Mariana Katzarova, Raportorul Special al ONU pentru situația drepturilor omului în Rusia, a declarat că mecanismul represiv al statului rus funcționează fără întrerupere.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, peste 1.200 de persoane și organizații au fost declarate „agenți străini”, iar mai mult de 350 de organizații au fost interzise și catalogate drept „indezirabile”.
În același timp, Rusia numără peste 4.000 de deținuți politici și aproximativ 5.000 de dosare penale motivate politic. Situația presei este la fel de gravă: Rusia ocupă locul al treilea în lume în ceea ce privește numărul jurnaliștilor aflați în detenție, aproape o treime dintre aceștia fiind cetățeni ucraineni.
Tortura și persecuțiile politice continuă
Raportorul ONU a subliniat că tortura este utilizată pe scară largă și într-un mod sistematic, existând sute de cazuri documentate.
Mai mult, peste 100 de minori sunt în prezent închiși pentru acuzații legate de activități politice sau presupuse infracțiuni de terorism.
Ca exemplu al represiunii exercitate de autoritățile ruse, Katzarova a menționat cazul jurnalistei și activistei Marija Ponomarenko, aflată în detenție de peste patru ani după ce a relatat despre bombardarea teatrului din Mariupol, unde sute de civili și-au pierdut viața.
Uniunea Europeană, chemată să ofere sprijin pe termen lung
Participanții la conferință au insistat asupra necesității unui sprijin european mai consistent și mai predictibil pentru organizațiile independente din Rusia și Belarus.
Mariana Katzarova a apreciat noul instrument european „Global Europe”, care finanțează societatea civilă și mass-media independentă, însă a atras atenția că ajutorul nu trebuie să fie limitat la granturi pe termen scurt.
În opinia sa, dacă Uniunea Europeană recunoaște că represiunea din Rusia este structurală, atunci și sprijinul acordat celor care luptă pentru drepturile omului trebuie să fie unul permanent și bine finanțat.
Avertisment privind deportarea disidenților ruși
Un alt subiect sensibil abordat la Bruxelles a fost noul Regulament european privind returnările.
Katzarova a avertizat că statele membre nu trebuie să își externalizeze obligațiile privind protecția drepturilor fundamentale, deoarece există riscul ca opozanții politici ruși să fie deportați și expuși ulterior torturii, persecuțiilor sau încarcerării în Rusia.
Oficialul ONU a solicitat, de asemenea, reguli clare și armonizate pentru acordarea vizelor activiștilor pentru drepturile omului, jurnaliștilor independenți, avocaților și obiectorilor de conștiință ruși.
Activiștii descriu o societate dominată de frică
Svetlana Gannushkina, una dintre cele mai cunoscute activiste pentru drepturile omului din Rusia, a prezentat o imagine sumbră a societății ruse.
Potrivit acesteia, populația trăiește într-un climat de teamă, iar mulți cetățeni evită să participe la proteste după ce au văzut consecințele judiciare suportate de opozanții regimului.
Activista a descris, totodată, contrastul dintre Moscova, unde viața pare să continue relativ normal, și numeroase regiuni ale țării care se confruntă cu lipsuri severe și infrastructură precară.
Comisia Europeană: Modelul economic promovat de Putin se erodează
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a afirmat că situația economică din Rusia se deteriorează treptat.
Aceasta a indicat o inflație apropiată de 6%, dobânzi de aproximativ 15% și reducerea cheltuielilor sociale în regiunile țării, în timp ce resursele sunt direcționate către susținerea războiului.
Potrivit oficialului european, promisiunea de prosperitate și stabilitate oferită de Vladimir Putin populației în schimbul pasivității politice începe să își piardă credibilitatea.
Kos a precizat că Uniunea Europeană a alocat aproximativ 70 de milioane de euro din 2021 pentru sprijinirea mass-mediei independente și a organizațiilor societății civile din Rusia.
UE condiționează normalizarea relațiilor cu Rusia
Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a avertizat că perioada de după încheierea războiului din Ucraina poate genera noi provocări pentru Europa.
În opinia sa, există riscul ca statele occidentale să încerce să reia rapid relațiile cu Moscova, înainte ca Rusia să fi făcut reforme reale în privința drepturilor omului și a politicii externe.
Kubilius a subliniat că normalizarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia trebuie condiționată de o pace justă pentru Ucraina, încetarea represiunii interne și respectarea statelor vecine.
Parlamentul European cere protecție pentru disidenții aflați în Europa
Vicepreședinta Parlamentului European, Pina Picierno, a atras atenția asupra cazului caricaturistului rus Semyon Skrepetsky, ucis recent în Polonia.
Aceasta a declarat că amenințările la adresa disidenților ruși aflați pe teritoriul Uniunii Europene reprezintă un test major pentru capacitatea Europei de a-și apăra valorile democratice.
În acest context, Picierno a relansat propunerea privind crearea unei liste europene confidențiale a persoanelor aflate în pericol din cauza activității lor în apărarea democrației și a drepturilor omului. Un astfel de mecanism ar permite autorităților din statele membre să reacționeze rapid atunci când activiștii și opozanții politici sunt amenințați.
Sursa foto: Multimedia Centre European Parliament
