Politica externă a UE este tot mai afectată de regula unanimității, care permite unui singur stat membru să blocheze decizii majore. Situația a devenit evidentă în mai multe dosare recente, inclusiv în cazul unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, dar și în adoptarea sancțiunilor împotriva unor coloniști violenți din Cisiordania.
Surse diplomatice citate de POLITICO susțin că aceste blocaje indică o paralizie sistemică, într-un moment în care reacțiile rapide sunt esențiale.
Presiuni pentru eliminarea dreptului de veto
Nemulțumirea față de modul în care funcționează politica externă a UE crește. Germania și Suedia se află în fruntea unui grup de state care cer eliminarea sau limitarea dreptului de veto.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că regula unanimității ar trebui eliminată pentru a permite Uniunii să acționeze eficient la nivel global.
Premierul suedez Ulf Kristersson a confirmat că discuțiile privind introducerea votului cu majoritate calificată vor reveni pe agenda liderilor europeni.
Ungaria, factor cheie în blocajele recente
Ungaria a fost în centrul mai multor blocaje, inclusiv în cazul finanțării pentru Ucraina. Aceste acțiuni au alimentat temerile că politica externă a UE poate fi influențată de interese interne.
Premierul Viktor Orbán este considerat unul dintre principalii actori care au folosit dreptul de veto pentru a opri decizii susținute de majoritatea statelor membre.
Eurodeputatul Nacho Sánchez Amor a atras atenția asupra problemelor recurente din procesul decizional, subliniind necesitatea unor schimbări rapide.
Diviziuni între statele membre
Nu toate statele sunt de acord cu reformarea sistemului. Franța și Belgia, alături de alte țări mai mici, susțin menținerea dreptului de veto, considerându-l esențial pentru protejarea intereselor naționale.
Premierul belgian Bart De Wever a avertizat că deschiderea unei astfel de dezbateri ar putea destabiliza și mai mult Uniunea.
Tensiuni instituționale și reforme propuse
Pe lângă blocajele politice, există și tensiuni între instituțiile europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, au avut divergențe privind rolurile în politica externă.
Ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a cerut clarificarea atribuțiilor instituționale.
În paralel, sunt analizate mai multe reforme, inclusiv reorganizarea serviciului diplomatic european și crearea unor structuri decizionale mai eficiente.
Problema de fond: Unanimitatea
În ciuda numeroaselor propuneri, mulți diplomați consideră că problema principală rămâne regula unanimității.
Aceasta încetinește procesul decizional și reduce capacitatea Uniunii de a reacționa la crize internaționale, într-un context global tot mai instabil.
