Interesul pentru siguranța minorilor în mediul digital a crescut rapid în legislativul european, iar o serie de propuneri noi readuc în discuție stabilirea unei limite de vârstă pentru accesul la rețelele sociale în toate statele membre. Ideea unei vârste digitale armonizate devine subiect central în dezbaterile de la Bruxelles, unde mai multe grupuri politice cer restricții clare pentru utilizarea platformelor de către copiii sub 16 ani.
Date îngrijorătoare privind consumul digital al tinerilor
Parlamentarii europeni invocă cifre care conturează un tablou problematic: 97 la sută dintre tineri folosesc internetul zilnic, iar 78 la sută dintre adolescenții de 13–17 ani își verifică telefonul cel puțin o dată pe oră.
Tinerii între 16 și 24 de ani petrec peste șapte ore pe zi online, iar 84 la sută dintre copiii de 11–14 ani joacă jocuri video constant. Un adolescent din patru prezintă un comportament digital considerat disfuncțional.
Rezoluția IMCO și propunerile pentru o limită digitală europeană
Aceste statistici au stat la baza unei rezoluții non-legislative elaborate în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO), sub coordonarea socialistei Christel Schaldemose. Textul a fost aprobat cu o majoritate largă pe 4 noiembrie și va ajunge în această săptămână în plenul Parlamentului European. Documentul solicită stabilirea unei limite digitale armonizate de 16 ani, sub care accesul la platformele sociale să fie permis doar cu acord parental.
Propunerea include și un prag minim de 13 ani, sub care accesul minorilor la rețelele sociale ar trebui interzis complet. Aceeași regulă este propusă și pentru platformele video și pentru asistenții de inteligență artificială care pot expune copiii la riscuri.
Instrumente tehnologice și proiecte-pilot pentru verificarea vârstei
Pe fondul acestor discuții, Comisia Europeană lucrează deja la soluții care să reducă riscurile digitale pentru minori. Digital Services Act, aplicat din 2024, obligă platformele mari să evalueze riscurile pentru copii și să implementeze mecanisme eficiente de protecție. În iulie, Bruxellesul a lansat un proiect-pilot în cinci state membre pentru testarea unei aplicații de verificare a vârstei bazate pe confirmarea majoratului fără colectarea de date personale.
Un alt instrument aflat în dezvoltare este European Digital Identity Wallet, care va permite utilizatorilor să își verifice identitatea și vârsta fără a pierde controlul asupra datelor.
Comisia Europeană rămâne reticentă privind o limită unificată
Executivul european a respins până în prezent introducerea unei limite digitale unice, invocând cadrul GDPR, care permite statelor membre să stabilească pragul între 13 și 16 ani. Purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a reiterat în vară această poziție, ca răspuns la solicitările președintelui francez Emmanuel Macron.
Reacții politice divergente în Parlamentul European
Chestiunea protecției datelor rămâne esențială în dezbatere. Socialiștii cer ca orice instrument de verificare a vârstei să respecte standarde stricte de acuratețe, securitate cibernetică și protecție a datelor. Popularii susțin limitarea accesului minorilor sub 16 ani doar cu acord parental, iar liberalii din Renew și Verzii se arată dispuși să susțină poziția majoritară.
Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) rămân opozanți fermi, avertizând că noile reguli riscă să transforme internetul într-un spațiu de supraveghere continuă. Aceștia subliniază că părinții trebuie să rămână responsabilii principali, iar eforturile Comisiei ar trebui orientate spre îmbunătățirea instrumentelor de control parental, nu spre verificarea fiecărui utilizator.
Control parental limitat și competențe insuficiente ale adulților
Rezoluția notează însă că instrumentele de control parental sunt fragmentate, greu de utilizat și variate între platforme și dispozitive. De asemenea, mulți părinți nu au cunoștințele necesare pentru a gestiona eficient activitatea online a copiilor, ceea ce complică suplimentar procesul de protejare a minorilor în mediul digital.
