Uniunea Europeană se confruntă cu o dilemă majoră: după s-a lăudat în 2024 cu adoptarea AI Act, primul set de reguli din lume privind inteligența artificială, Bruxelles-ul ia acum în calcul o amânare a implementării. Discuțiile, relatează Politico, s-au intensificat pe parcursul verii, sub presiunea lobby-ului din industrie, a lipsurilor tehnice și a unor critici din partea unor figuri politice de prim-plan.
De ce se discută o amânare?
Calendarul inițial prevedea ca din august 2025 să fie aplicate regulile pentru utilizările considerate de risc înalt, precum sistemele AI folosite în resurse umane, educație sau justiție. Acestea ar fi trebuit să respecte standarde clare de gestionare a riscurilor și de păstrare a evidențelor. Însă, organismele de standardizare nu au livrat la timp normele tehnice necesare, ceea ce pune sub semnul întrebării fezabilitatea aplicării legii.
Comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, a recunoscut încă din iunie că „nu ar trebui exclusă o amânare” dacă standardele nu sunt gata. De atunci, discuțiile s-au intensificat, iar Bruxelles-ul pregătește o decizie finală.
Presiunea industriei și lobby-ul companiilor
În iulie, mai mulți CEO din Europa au semnat o scrisoare prin care solicitau o pauză de doi ani în aplicarea AI Act, argumentând că incertitudinile și lipsa normelor clare ar putea afecta competitivitatea continentului. Companiile susțin că termenul limită este nerealist și că startup-urile europene riscă să migreze spre jurisdicții mai permisive, cum ar fi SUA sau Asia.
Polonia, care a condus Consiliul UE până în iunie, a circulat o propunere oficială prin care solicită amânarea amenzilor pentru companiile care nu respectă regulile, pentru o perioadă de șase până la douăsprezece luni. Inițiativa a fost sprijinită și de Suedia și Cehia.
Intervenția lui Mario Draghi și dinamica politică
Un moment cheie a fost intervenția surprinzătoare a fostului premier italian Mario Draghi, care a criticat legea numind-o „o sursă de incertitudine”. Draghi a cerut oficial amânarea regulilor pentru utilizările de risc înalt, susținând că UE ar trebui să cântărească mai atent „dezavantajele” înainte de a aplica sancțiuni.
Declarația sa a avut un efect de domino, accelerând discuțiile din cadrul Comisiei Europene, care a lansat recent și o consultare privind simplificarea legislației digitale. În acest context, ajustarea AI Act a devenit o opțiune reală pe masa decidenților.
Critici din partea societății civile
Pe de altă parte, 31 de organizații pentru drepturi digitale au denunțat public Comisia și statele membre, acuzându-le că alimentează „un cerc vicios al întârzierilor”. ONG-urile atrag atenția că relaxarea termenelor ar expune cetățenii europeni la riscuri grave privind sănătatea, siguranța și drepturile fundamentale, exact domeniile unde AI Act ar trebui să ofere garanții.
Ce urmează
Parlamentul European a programat pentru 15 octombrie o întâlnire a principalilor săi negociatori pe tema inteligenței artificiale, unde se va discuta direct despre viitorul AI Act. Deși unii europarlamentari, precum Kim van Sparrentak (Verzii, Olanda), se opun categoric amânării, chiar și aceștia admit că „limitarea daunelor” este acum o prioritate.
