Uniunea Europeană intră într-un nou impas pe tema politicilor climatice. Miniștrii mediului din statele membre, reuniți la Bruxelles, nu au reușit să adopte modificările la Legea Climei Europene, menite să introducă un obiectiv intermediar ambițios: reducerea cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040, față de nivelurile din 1990.
Propunerea Comisiei și obiectivul pentru 2040
Legea climatică, adoptată în 2021, prevede neutralitatea climatică până în 2050 și reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor până în 2030. În iulie 2025, Comisia Europeană a propus un amendament prin care să fie introdus un nou prag intermediar pentru anul 2040: scăderea emisiilor cu 90%.
Acest obiectiv era susținut puternic de președinția daneză a Consiliului UE, care îl transformase într-una dintre prioritățile sale politice.
Diviziuni între statele membre
Negocierile au scos însă la iveală diviziuni profunde:
- Germania și Ungaria au cerut ca subiectul să fie transferat șefilor de stat și de guvern;
- Franța a solicitat garanții pentru industrie;
- România a cerut o evaluare de impact;
- Polonia a subliniat caracterul strategic al dosarului;
- Cehia, Slovenia, Slovacia, Belgia și Bulgaria au invocat probleme privind fezabilitatea și adaptarea la specificul național.
În aceste condiții, consensul nu a putut fi atins.
Următoarele etape: Summiturile din octombrie
Dosarul climatic va fi discutat de liderii UE la reuniunea informală de la Copenhaga (1 octombrie) și, cel mai probabil, la summitul de la Bruxelles (23–24 octombrie), unde agenda include competitivitatea, tranziția verde și digitală, dar și teme geopolitice precum Ucraina și securitatea europeană.
Dacă nu va fi găsit un acord, Uniunea Europeană riscă să se prezinte fără obiective obligatorii pentru 2040 la COP30, conferința ONU pentru climă programată în Brazilia între 10 și 21 noiembrie 2025.
