Uniunea Europeană accelerează procesul de aderare a Ucrainei, odată cu preluarea președinției Consiliului UE de către Polonia.
După o perioadă de stagnare, marcată de reticentă din partea Ungariei, Polonia, care va conduce agenda întâlnirilor statelor membre în primele șase luni ale anului, are planuri mari pentru Kiev. În această perioadă, Uniunea ar putea deschide negocierile pe două dintre cele șase grupuri planificate, primul privind „cerințele fundamentale” chiar din martie, iar al doilea, legat de Politica Externă și de Securitate Comună, până în iunie.
Pe 28 ianuarie, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Generale al UE, ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a organizat o întâlnire informală cu omologii din cele 27 de state membre, alături de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas, Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, și vicepremierul ucrainean, Olha Stefanishyna. Potrivit surselor diplomatice, întâlnirea a scos în evidență un sprijin larg pentru deschiderea celor două grupuri cât mai curând posibil, subliniind totodată necesitatea ca Consiliul UE „să fie pregătit să recunoască progresul făcut de toate statele candidate.”
Susținerea acordată Ucrainei a fost consolidată de declarațiile oficialilor, care au menționat că „există un sprijin foarte puternic din partea președinției poloneze.” De asemenea, Suedia, care a susținut Kievul în 25 din cele 35 de capitole de negociere, a subliniat importanța deschiderii capitolelor din grupul „fundamentale” până în martie. Aceste capitole vor viza teme precum justiția și drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, achizițiile publice, statisticile, controlul financiar, dar și criteriile economice, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice.
Comisarul Kos a adăugat că, din punct de vedere tehnic, „ar fi posibilă deschiderea și a grupului privind relațiile externe în prima jumătate a anului.” Acesta a fost susținut de numeroase state membre, care consideră că deschiderea acestui capitol este esențială pentru a sprijini Ucraina în integrarea sa în structurile europene.
Cu toate acestea, procesul nu va fi unul simplu. Ucraina va trebui să depășească reticența unor state membre mai sceptice față de Bruxelles, în special Ungaria și Slovacia. De exemplu, Budapesta și Bratislava au ridicat obiecții după întreruperea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, acuzând Kievul de oprirea unei surse de energie esențiale pentru teritoriile lor. În fața acestor critici, Stefanishyna a explicat că Ucraina a avut un acord cu Rusia, care a expirat la începutul lunii ianuarie, iar Kievul a fost în contact constant cu statele membre și Comisia Europeană pentru a asigura securitatea energetică în Europa.
În ciuda acestor provocări, înaltul diplomaței UE, Kaja Kallas, rămâne optimistă: „Chiar și aderarea Ucrainei la UE va fi dificilă, dar, până la urmă, am reușit întotdeauna să convingem statele membre să depășească obiecțiile.” Aceasta a amintit cum, recent, a reușit să evite un veto al Ungariei privind reînnoirea sancțiunilor împotriva Rusiei, printr-o declarație a Comisiei Europene privind solidaritatea energetică.
