Centrele de returnare pentru migranți din afara Uniunii Europene au primit undă verde în urma unui acord politic provizoriu încheiat luni între instituțiile europene. Reforma urmărește accelerarea procedurilor de deportare, creșterea numărului de returnări și înăsprirea regulilor aplicabile persoanelor care nu au drept legal de ședere pe teritoriul UE.
Acordul a fost negociat între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene și reprezintă una dintre cele mai importante modificări ale politicii europene în domeniul migrației din ultimii ani.
Centre de returnare pentru migranți în țări terțe
Elementul central al noului regulament privind returnarea migranților este posibilitatea ca statele membre să transfere persoane aflate în procedură de deportare către centre de returnare amplasate în țări terțe, diferite de statele lor de origine.
Acest mecanism va putea fi utilizat doar dacă există acorduri încheiate între statele membre și țările respective și dacă este respectat principiul nereturnării persoanelor către zone unde ar putea fi supuse persecuțiilor, torturii sau altor tratamente inumane.
Adoptarea acordului fusese programată pentru săptămâna trecută, însă neînțelegerile dintre instituțiile europene privind data aplicării regulamentului au amânat decizia finală. Negociatorii au convenit în cele din urmă ca noile reguli să devină aplicabile imediat după intrarea în vigoare.
UE vrea deportări mai rapide și mai multe returnări
Viceministrul cipriot al Migrației, Nicholas A. Ioannides, a declarat că noul regulament va accelera procedurile de returnare și va contribui la creșterea numărului de persoane care părăsesc teritoriul Uniunii Europene după ce li se respinge dreptul de ședere.
Potrivit noilor reguli, migranții vor fi obligați să coopereze activ cu autoritățile pe durata procesului de returnare. Refuzul colaborării poate atrage sancțiuni administrative și penale.
Printre măsurile prevăzute se numără:
- suspendarea unor beneficii sociale;
- retragerea permiselor de muncă;
- sancțiuni penale care pot include închisoarea;
- extinderea posibilităților de reținere în cazul riscului de fugă.
Reguli speciale pentru persoanele considerate un risc de securitate
Regulamentul introduce prevederi mai stricte pentru migranții considerați un pericol pentru securitatea publică sau națională.
În astfel de situații, autoritățile vor putea aplica proceduri prioritare de expulzare. Persoanele vizate pot fi plasate în unități de detenție separate de deținuții de drept comun și se pot confrunta cu interdicții de intrare pe termen nedeterminat în Uniunea Europeană.
Totodată, textul stabilește că minorii neînsoțiți nu vor putea fi internați în centrele de returnare, iar statele terțe care găzduiesc aceste facilități vor fi obligate să respecte standardele internaționale privind drepturile omului.
Critici din partea stângii europene și a organizațiilor pentru drepturile migranților
Noua legislație privind returnarea migranților a fost criticată de eurodeputați social-democrați, verzi și reprezentanți ai stângii europene.
Eurodeputata Mélissa Camara, negociatoarea principală a Grupului Verzilor pe acest dosar, a susținut că regulamentul reduce garanțiile procedurale și extinde posibilitățile de detenție, acuzând o orientare mai dură a politicii europene în domeniul migrației.
La rândul său, Silvia Carta, reprezentantă a Platformei pentru Cooperare Internațională privind Migranții Fără Documente (PICUM), a avertizat că noile reguli riscă să conducă la extinderea detenției migranților și la separarea familiilor.
Organizația susține că unele persoane ar putea fi transferate în state cu care nu au nicio legătură directă, în timp ce perioadele de detenție ar putea ajunge până la 30 de luni.
Ce urmează după acordul politic
După finalizarea acordului politic, regulamentul privind returnarea migranților va trece printr-o revizuire juridică și lingvistică înainte de a fi supus votului în Parlamentul European.
Ulterior, textul va trebui să primească aprobarea formală a Consiliului Miniștrilor de Interne ai Uniunii Europene pentru a putea intra în vigoare.
Spania a fost singurul stat membru care s-a opus acestei reforme încă din etapa în care miniștrii de Interne ai celor 27 de state membre au convenit poziția comună asupra proiectului.
