Uniunea Europeană a reușit să reducă importurile totale de gaze naturale cu 18% de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Acest lucru nu s-a întâmplat prin magie sau printr-o diversificare bruscă a surselor, ci – pur și simplu – pentru că europenii au consumat mai puțin. O scădere de 20% a consumului între 2021 și 2024 a fost suficientă pentru a înclina balanța în favoarea Europei.
Datele vin dintr-un raport publicat miercuri de Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), și preluat de EuObserver, care a analizat fluxurile de gaze în interiorul UE. Scăderea consumului a avut loc în special în primii ani ai războiului, când guvernele europene și-au dat seama că armele nu sunt singurele folosite pe frontul din Ucraina, gazul rusesc devenind atunci o armă tăcută, dar eficientă.
Războiul schimbă paradigma: Infrastructura actuală e suficientă
Unul dintre cele mai interesante puncte ale raportului este că UE nu mai are nevoie să construiască noi conducte sau terminale de regazificare pentru GNL. Cel puțin nu în ritmul în care se discuta în 2022, în plină panică energetică. „Dacă UE continuă politicile de reducere a consumului, cererea poate fi satisfăcută fără investiții majore în infrastructură nouă”, spune Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist-șef pentru Europa în cadrul IEEFA.
În traducere liberă: dacă rămânem pe acest drum, putem avea securitate energetică fără să mai fim prizonierii unor conducte sau a unor parteneri instabili.
Importurile rusești, în scădere, dar încă prezente
Să nu ne amăgim totuși. Rusia nu a dispărut din ecuație. În 2024, importurile de gaze și GNL din Federația Rusă către UE au crescut cu aproape 20%, chiar dacă livrările prin Ucraina au fost complet oprite în ianuarie. Explicația? Ocolul prin Turcia. Fluxurile prin această țară au crescut cu 16% în primul trimestru din 2025.
Așadar, deși direcția generală este clară – mai puțin gaz din Rusia – drumul nu este liniar. Livrările continuă pe alte rute, iar unele state membre încă mai cumpără. Datele arată că, în primele luni ale acestui an, Rusia a furnizat 14% din necesarul UE, urmată îndeaproape de Algeria, cu 13%. În schimb, Norvegia și SUA acoperă acum peste jumătate din totalul importurilor.
Viitorul: Pompe de căldură și regenerabile, nu noi terminale GNL
Pentru a continua acest trend, experții insistă pe investiții constante în pompe de căldură, eficiență energetică și surse regenerabile. Acestea nu doar că reduc importurile, dar oferă o protecție reală pentru cetățeni și companii în fața prețurilor imprevizibile ale gazului.
Totul se întâmplă în contextul în care Comisia Europeană urmează să publice, pe 6 mai, noua foaie de parcurs pentru eliminarea completă a dependenței energetice de Rusia până în 2027. E o țintă ambițioasă, dar, dacă trendul actual se păstrează, nu este deloc imposibilă.
