Bruxelles-ul caută noi soluții pentru a accelera extinderea Uniunii Europene, iar una dintre cele mai curajoase idei aflate pe masa negocierilor prevede ca noii membri – precum Ucraina și Republica Moldova – să fie admiși fără drept de veto.
Scopul este de a evita blocajele interne și de a permite o integrare treptată, fără a fi nevoie de o revizuire completă a tratatelor europene, relatează Politico.
Cum ar funcționa noul mecanism de aderare fără veto
Trei diplomați europeni și un oficial al UE au confirmat pentru publicația Politico că scenariul este discutat în prezent la nivelul statelor membre și al Comisiei Europene.
Propunerea ar urma să fie o soluție de compromis pentru liderii sceptici, precum premierul maghiar Viktor Orbán, care au blocat în repetate rânduri progresele în dosarul extinderii.
Potrivit lui Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german, viitorii membri ar trebui să renunțe temporar la dreptul de veto, până la implementarea unor reforme instituționale majore în cadrul UE.
„Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre individuale”, a declarat Hofreiter.
Astfel, Ucraina, Republica Moldova sau Muntenegru ar putea beneficia de avantajele apartenenței la UE – acces la fonduri, la piața comună și la politicile europene – fără a putea bloca deciziile Uniunii.
De ce se discută o astfel de schimbare
Propunerea este văzută ca un mod de a evita revizuirea tratatelor UE, un proces considerat aproape imposibil în contextul politic actual, dominat de opoziția unor state precum Ungaria, Franța sau Țările de Jos.
În viziunea inițiatorilor, noii membri ar primi drepturi depline doar după ce Uniunea va adopta reforme care să limiteze sau să complice folosirea dreptului de veto de către orice stat membru.
Între ambiția extinderii și opoziția internă
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din extinderea UE o prioritate pentru următorul deceniu, menționând în mod repetat obiectivul de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova până în 2030.
Cu toate acestea, multe capitale europene se tem de efectele economice și politice ale unei extinderi rapide.
O versiune preliminară a concluziilor summitului de la Bruxelles, care urmează să aibă loc joi, nu menționează deloc extinderea, fapt ce a stârnit nemulțumirea țărilor pro-extindere, precum Austria și Suedia.
Implicațiile pentru Ucraina și Republica Moldova
Pentru Chișinău, aderarea la UE este o prioritate națională. Promisiunea integrării europene a fost o temă centrală în campania președintei Maia Sandu, care a câștigat alegerile recente pe baza acestei viziuni.
În Ucraina, drumul către Bruxelles este privit ca o garanție de independență și stabilitate, mai ales după protestele din Maidan din 2014, care au marcat începutul desprinderii de influența rusă.
Totuși, realitatea politică europeană complică lucrurile. Creșterea sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în mai multe state membre îi face pe liderii europeni mai prudenți.
Cancelarul german Friedrich Merz a admis deja că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE înainte de 2034, adică până la finalul actualului buget multianual european.
Bruxelles-ul vrea să evite blocajele Ungariei
Un diplomat european citat de Politico a sugerat că Comisia Europeană analizează modalități prin care să continue negocierile de extindere fără aprobarea unanimă a tuturor celor 27 de state membre, pentru a evita veto-ul Ungariei.
În plus, în cadrul viitorului pachet de extindere, Comisia ar urma să prezinte și o serie de reforme interne care să pregătească instituțiile europene pentru primirea de noi membri.
O extindere cu jumătate de măsură sau un pas strategic?
Criticii propunerii avertizează că eliminarea temporară a dreptului de veto ar crea o categorie de membri de rang secund, fără influență reală în procesul decizional.
Susținătorii ideii cred, însă, că fără o astfel de flexibilitate, extinderea ar rămâne blocată pentru încă un deceniu.
