Justiția românească trăiește un experiment fără precedent: peste 130 de români au acționat în instanță Curtea Constituțională a României (CCR), în speranța de a anula decizia prin care turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024 a fost invalidat. În centrul acestei ofensive judiciare se află un site numit „Instrucțiuni pentru turul doi înapoi”, găzduit pe vercel.app – un ghid digital detaliat care i-a învățat pe susținătorii fostului candidat Călin Georgescu cum să conteste decizia CCR nr. 32/2024.
Potrivit unei investigații demarate de jurnaliștii de la Snoop.ro, site-ul a fost lansat pe 10 aprilie, aceeași zi în care majoritatea plângerilor au fost trimise către curțile de apel din țară. În spatele demersului se află o figură neașteptată: Lăcrămioara Axinte, fost vicepreședinte al Tribunalului Botoșani, actualmente influenceră suveranistă pe TikTok, cu peste 31.000 de urmăritori.
Instrucțiuni virale pentru a merge în instanță
Axinte, care a servit peste două decenii în magistratură și a fost președinta Biroului Electoral Județean în 2019, nu doar că a redactat documentația necesară pentru plângeri, dar a și creat videoclipuri explicative pe TikTok, în care ghida oamenii cum să plătească taxa de timbru și să depună actele la curtea de apel corespunzătoare.
Fostă asistentă medicală la psihiatrie înainte de a deveni judecătoare, Axinte a devenit în ultimii ani o voce tot mai activă a mișcărilor suveraniste online, susținătoare ferventă a lui Georgescu și critică vocală a sistemului judiciar actual. „Este ușor să dai like sau hate pe TikTok, dar când trebuie să facem ceva concret dăm bir cu fugiții”, a transmis ea într-unul dintre clipurile sale.
Prima fisură în zid: O decizie controversată la Ploiești
În avalanșa de dosare, doar unul a fost admis până acum: cel al Gheorghiței Popescu, judecat la Curtea de Apel Ploiești de către magistratul Alexandru Vasile. Este singura decizie favorabilă reclamanților din cele peste 130 analizate de Snoop.
Reacțiile n-au întârziat să apară. Augustin Zegrean, fost președinte al CCR, a calificat decizia ca fiind „aberantă”: „O instanță de judecată nu poate anula o hotărâre a Curții Constituționale. Aceasta nu este un act administrativ.”
Cristi Danileț, la rândul său, a subliniat că o instanță obișnuită „nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR”.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a atacat hotărârea cu recurs.
Un val de contestatari: familii întregi, rezerviști și influenceri
Fenomenul a capătăt proporții. Familii întregi – precum Ranga, Chirilă, Țigănilă, Welt – au depus simultan plângeri la curțile de apel din Cluj, Suceava, București și Iași. Mulți au urmat cu strictețe pașii de pe site-ul vercel.app, cu tot cu captura hotărârii CCR, dovada plății online și fișiere PDF cu dimensiuni atent calibrate sub 15 MB.
Printre contestatari se numără și Sorin Chirigiu, colonel în rezervă al justiției militare, fost membru USR Ilfov și apropiat al lui Georgescu. Dosarul său a fost respins la Curtea de Apel București, la fel ca al influencerului Bogdan Vasile-Stoicescu, cunoscut pentru live-uri cu Diana Șoșoacă și inițiative digitale de mobilizare în masă.
Justiție în regim de copy-paste?
Cazul ridică serioase semne de întrebare privind funcționarea sistemului judiciar în fața acțiunilor coordonate digital. Deși aproape 50 de dosare au fost deja respinse, iar multe altele au primit termene de judecată între 25 aprilie și 3 iunie, fenomenul „plângerilor copy-paste” inițiate de Axinte și popularizate de Stoicescu și alții creează o presiune neobișnuită asupra instanțelor din întreaga țară.
Curțile de apel din București, Suceava, Ploiești, Cluj, Constanța, Alba Iulia, Timișoara, Iași, Bacău, Oradea și Târgu Mureș au fost toate implicate în acest val coordonat, iar sistemul judiciar e obligat să răspundă punctual la fiecare dosar.
Dincolo de aspectul juridic, cazul „turul doi înapoi” ne arată cum poate fi instrumentalizat spațiul digital pentru a crea o ofensivă concertată împotriva unei decizii constituționale și cum, în lipsa unui filtru critic, justiția poate deveni terenul de joacă al unor bătălii politice mascate în demersuri „civice”.
