Turcia a declarat că va face acum presiuni pentru extrădarea a 33 de suspecți de „terorism” din Finlanda și Suedia, în cadrul unui acord care a ridicat obiecțiile Ankarei față de candidaturile celor două state nordice la aderarea la NATO.
Turcia cere extrădarea militanților kurzi din Suedia și Finlanda
Turcia le va cere acestora să „își îndeplinească promisiunile”, a declarat ministrul justiției. Ankara a acuzat atât Finlanda, cât și Suedia că găzduiesc militanți kurzi. Statele nordice au convenit, marți seara târziu, să „abordeze rapid cererile de deportare sau extrădare a suspecților de terorism aflate în așteptare din partea Turciei”. Finlanda și Suedia și-au declarat în luna mai intenția de a se alătura alianței defensive occidentale, formată din 30 de membri, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Inițial, Turcia a amenințat că se va opune cererii lor, dar după patru ore de discuții la summitul NATO de la Madrid, cele trei țări au ajuns la un compromis. Se așteaptă ca liderii NATO să invite oficial Finlanda și Suedia să devină membre înainte de sfârșitul reuniunii. Rusia a condamnat extinderea NATO ca fiind un „factor strict destabilizator”.
„Summitul de la Madrid afirmă cursul blocului în direcția unei limitări agresive a Rusiei”, a declarat ministrul adjunct de externe, Serghei Ryabkov, citat de agenția de presă Interfax.
El a cerut Finlandei să predea șase membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și alți șase din mișcarea clericului turc exilat Fethullah Gulen. De asemenea, Turcia dorește ca 11 membri PKK și 10 guleniști să fie extrădați din Suedia. PKK, format la sfârșitul anilor 1970, a lansat o luptă armată împotriva guvernului turc în 1984, cerând un stat kurd independent în Turcia. Între timp, guleniștii sunt învinuiți de Turcia pentru o lovitură de stat eșuată împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan în 2016.
PKK este considerat grup terorist
În timp ce PKK este considerat un grup terorist de către UE, SUA și Marea Britanie, acestea nu privesc mișcarea Gulen în aceeași lumină. Finlanda și Suedia nu au făcut până în prezent niciun comentariu public cu privire la cererea turcă. În cadrul memorandumului trilateral de marți, Helsinki și Stockholm au convenit să „împiedice activitățile PKK” și să nu îi sprijine pe guleniști. De asemenea, au promis să nu sprijine Partidul Uniunii Democratice Kurde Siriene (PYD) și aripa sa militară, Unitățile de Protecție a Poporului (YPG), despre care Ankara insistă că este o extensie a PKK.
Autor: Anca Stratulat
