O nouă infrastructură energetică riscă să adâncească una dintre cele mai vechi dispute teritoriale din Europa. Turcia și administrația cipriotă turcă au convenit asupra unui proiect pentru construirea unui gazoduct de 101 kilometri între Turcia și Ciprul de Nord, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să relanseze negocierile privind reunificarea insulei.
Proiectul energetic consolidează legăturile dintre Ankara și partea de nord a Ciprului, recunoscută ca stat doar de Turcia. În același timp, autoritățile de la Nicosia și mai mulți politicieni europeni avertizează că noua infrastructură poate crește dependența Ciprului de Nord față de Turcia și poate complica și mai mult eforturile de reunificare.
Gazoduct de 101 kilometri între Turcia și Ciprul de Nord
Acordul privind proiectul a fost semnat la 10 iulie de Turcia și administrația cipriotă turcă. Planul prevede construirea unei conducte de aproximativ 101 kilometri pentru transportul gazelor naturale și alimentarea sectorului energetic din nordul Ciprului.
Din lungimea totală a gazoductului, aproximativ 97 de kilometri vor fi construiți sub apă, iar alți patru kilometri pe uscat.
Potrivit autorităților turce, infrastructura va permite alimentarea cu gaze naturale a centralelor electrice din Ciprul de Nord. Proiectul este prezentat de Ankara drept o investiție în securitatea energetică și reducerea dependenței de combustibilii lichizi importați.
Conducta ar putea avea însă și o importanță regională. Turcia susține că infrastructura ar putea permite, în viitor, transportul gazelor din estul Mediteranei către Turcia și, eventual, către alte piețe.
Proiectul reaprinde disputa privind Ciprul
Planul privind gazoductul este contestat de Republica Cipru, care consideră că Ankara își extinde astfel influența asupra teritoriului din nordul insulei.
Ciprul este divizat din 1974. În partea de nord funcționează autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută internațional doar de Turcia. Republica Cipru controlează partea sudică a insulei și este membră a Uniunii Europene.
Autoritățile de la Nicosia susțin că proiectul energetic contribuie la consolidarea separării insulei și la integrarea economică și energetică a nordului cu Turcia.
Disputa este cu atât mai sensibilă cu cât ONU și Uniunea Europeană susțin reluarea procesului de reunificare a Ciprului.
Eurodeputatul Yannis Maniatis cere sancțiuni
Proiectul de gazoduct a ajuns și în atenția Parlamentului European. Eurodeputatul grec Yannis Maniatis, membru al grupului S&D, a cerut analizarea unor sancțiuni țintite împotriva persoanelor și companiilor implicate în planificarea și construcția conductei.
Într-o întrebare parlamentară adresată instituțiilor europene, Maniatis susține că proiectul ar putea face teritoriile ocupate din nordul Ciprului mai dependente de Turcia și ar putea contribui la permanentizarea divizării insulei.
Eurodeputatul invocă și rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind reunificarea Ciprului.
Potrivit lui Maniatis, Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea unor măsuri împotriva celor implicați în proiect, dacă lucrările avansează.
Kaja Kallas: Sancțiunile sunt decise de Consiliul UE
Răspunsul Bruxellesului evidențiază limitele pe care le are Comisia Europeană în privința adoptării sancțiunilor.
Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, a precizat că deciziile privind sancțiunile sunt de competența Consiliului Uniunii Europene.
Aceste decizii trebuie adoptate de statele membre în unanimitate. Prin urmare, Comisia Europeană nu poate introduce singură sancțiuni împotriva persoanelor sau companiilor implicate în proiectul de gazoduct.
Kallas a subliniat însă că respectarea drepturilor suverane ale statelor membre, inclusiv ale Republicii Cipru, a fost reafirmată în contactele dintre UE și autoritățile turce.
Turcia își consolidează legăturile cu Ciprul de Nord
Pentru Ankara, gazoductul reprezintă mai mult decât o investiție energetică.
Turcia a dezvoltat în ultimii ani mai multe proiecte destinate consolidării infrastructurii din nordul Ciprului. Noua conductă ar adăuga o componentă strategică acestor legături, prin conectarea directă a sistemului energetic din nordul insulei la infrastructura turcă.
Gazoductul ar putea contribui la reducerea costurilor de producere a energiei electrice în Ciprul de Nord și la diminuarea dependenței de combustibili importați.
În același timp, conectarea energetică directă cu Turcia poate crește dependența economică și strategică a administrației cipriote turce față de Ankara.
UE se află într-o poziție dificilă
Proiectul pune Uniunea Europeană într-o situație diplomatică delicată.
Pe de o parte, Bruxellesul susține drepturile suverane ale Republicii Cipru și procesul ONU pentru reunificarea insulei. Pe de altă parte, Turcia este membră NATO și un partener important pentru UE în probleme precum securitatea regională, comerțul și gestionarea migrației.
Adoptarea unor sancțiuni împotriva unor entități turce implicate în proiect ar putea amplifica tensiunile dintre Bruxelles și Ankara.
În plus, orice măsură europeană ar trebui să obțină sprijinul tuturor statelor membre, ceea ce face dificilă adoptarea rapidă a unor sancțiuni.
Gazoductul poate schimba echilibrul energetic din Cipru
Dacă proiectul va fi realizat, Ciprul de Nord va avea o legătură energetică directă cu Turcia printr-o infrastructură permanentă.
Pentru Ankara, aceasta înseamnă o consolidare a influenței sale în nordul insulei. Pentru Republica Cipru, proiectul reprezintă un nou motiv de îngrijorare privind consolidarea separării teritoriale.
Conducta poate avea și o dimensiune mai largă, în condițiile în care estul Mediteranei a devenit o zonă importantă pentru explorarea și transportul gazelor naturale.
