În mijlocul discuțiilor tot mai intense privind o posibilă încetare a focului între Ucraina și Rusia, partenerii Kievului analizează opțiunea de a trimite trupe internaționale pentru a asigura pacea și a preveni o nouă invazie rusă. Propunerea, susținută de liderii din Paris și Londra, este deja pe masa decidenților și în Spania, în timp ce alte țări, precum Polonia, au refuzat ferm să participe, invocând riscurile de securitate națională, relatează El Mundo, citat de RADOR.
Deși o mare parte din opinia publică ucraineană consideră un armistițiu ca fiind irealizabil, această propunere face parte dintr-o serie de cereri venite din partea președintelui Volodimir Zelenski, care caută „garanții de pace” din partea aliaților pentru a asigura o soluție de durată în fața agresiunii rusești. Însă, în Ucraina, mulți nu consideră Rusia un partener de încredere în discuțiile de pace și privesc cu scepticism orice formă de înțelegere care nu include garanțiile concrete din partea partenerilor internaționali.
În acest context, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au discutat în ultimele luni despre posibilitatea trimiterii de trupe pentru a monitoriza și menține pacea în cazul unui armistițiu, dar fără a oferi detalii precise despre numărul de soldați sau despre modalitatea de implementare a acestei misiuni. De asemenea, Spania a recunoscut că această opțiune se află pe masă discuțiilor, deși nu există încă o decizie finală.
La polul opus, Polonia a fost fermă în refuzul său de a trimite trupe, având în vedere poziția sa geografică și granițele comune cu Rusia și Belarus. În același timp, Țările Baltice au arătat o atitudine mai favorabilă față de trimiterea de soldați, în ciuda necesității de a-și apăra propriile frontiere.
În Germania, discuțiile sunt complicate de contextul electoral, iar cancelarul Olaf Scholz a respins ideea trimiterii unor soldați germani pe frontul din Ucraina. Totuși, ministrul de Externe Annalena Baerbock a declarat recent că Germania ar putea susține o misiune de menținere a păcii în Ucraina, în cazul în care va exista un armistițiu.
Cu toate acestea, Zelenski a afirmat recent că Ucraina va avea nevoie de aproximativ 200.000 de soldați din națiunile aliate pentru a asigura prima linie de apărare. Deși acest număr este considerat nerealist de analiști, care sugerează o cifră mai apropiată de 40.000-50.000 de trupe, Zelenski a subliniat importanța unui sprijin substanțial din partea partenerilor internaționali. „Cu ajutorul Europei, am reușit să construim o armată de peste 800.000 de soldați. Aceasta nu doar că poate apăra Ucraina, dar poate și respinge agresiunea rusă”, a declarat Zelenski la Davos.
În ciuda eforturilor diplomatice, Ucraina nu are încredere în Rusia și consideră că orice acord de pace ar trebui să includă o retragere a trupelor ruse la granițele anului 2022, înainte ca discuțiile să poată continua. Zelenski a subliniat că pentru Ucraina, un acord de pace nu poate fi realizat fără ca Rusia să își retragă forțele și să respecte integritatea teritorială a Ucrainei.
În paralel, administrația SUA sub conducerea lui Donald Trump a respins narațiunea rusă despre „războiul existențial” și justificările Kremlinului pentru agresiunea sa. Trump a declarat că acest conflict este „ridicol” și că va duce la falimentul economiei ruse, un mesaj care a trimis un semnal clar Moscovei că cererile sale de încetare a focului nu vor fi acceptate. De asemenea, Rusia începe să înțeleagă că nu va reuși să impună condițiile sale și că va trebui să facă față unui front unit al aliaților Ucrainei.
