Germania se pregătește pentru unul dintre cele mai ample proteste ale tinerilor din ultimii ani, după ce planurile pentru reintroducerea serviciului militar au reaprins tensiuni în societate. Elevii din toată țara anunță o grevă școlară națională pe 5 decembrie, în aceeași zi în care Bundestagul dezbate proiectul de lege. Pentru mulți dintre ei, mobilizarea reprezintă un semnal clar că nu sunt dispuși să accepte pasiv transformările în materie de apărare.
Mobilizarea elevilor și semnificația protestului
Elevii au ales să boicoteze orele sub sloganul „Nu vrem să devenim carne de tun”, o formulare care circulă intens pe rețelele sociale și în mediile de activism. Greva, organizată sub numele de „Schulstreik”, are ca obiectiv transmiterea unui mesaj puternic politicienilor în ziua votului.
Tema conscripției a revenit pe agenda europeană în ultimele luni. Împreună cu Berlinul, Franța și Italia explorează forme noi de recrutare, semn al unei schimbări mai ample la nivel continental.
Ce prevede proiectul de lege din Bundestag
Proiectul analizat de parlamentari are sprijinul celor mai mari două partide de guvernare, CDU și SPD. Inițiativa prevede crearea unui registru complet al tinerilor de sex masculin născuți în 2008, cei care vor împlini 18 ani în 2026. Aceștia ar urma să treacă prin controale medicale obligatorii pentru a stabili aptitudinile pentru serviciul militar. Pentru tinere, procesul rămâne voluntar.
După înscriere, serviciul militar voluntar ar avea o durată minimă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire până la 23 de luni. Salariul brut ar ajunge la 2.600 de euro.
Temeri privind o posibilă „loterie de încorporare”
Nemulțumirile tinerilor cresc mai ales din cauza discuțiilor privind o eventuală tragere la sorți. Recrutarea rămâne voluntară doar dacă sunt strânși 20.000 de candidați. Dacă nu, proiectul prevede posibilitatea unei loterii. SPD respinge un sistem obligatoriu sau mixt, lăsând Bundestagului decizia finală dacă numărul voluntarilor este insuficient.
Elevii mobilizați resping ideea cu mesaje ferme: „Nu putem lăsa viitorul nostru la voia norocului.” Critici dure vin și din partea Sahrei Wagenknecht, fondatoarea partidului BSW, care acuză guvernul federal că riscă perspectivele și chiar viețile tinerilor. Singura reacție oficială de până acum a venit de la Ministerul Educației, care a avertizat că participanții la grevă vor fi considerați absenți nemotivat.
Planurile de reînarmare și contextul european
Germania urmărește un obiectiv ambițios: dublarea efectivelor militare de la 250.000 la 500.000 de soldați și rezerviști, ceea ce ar transforma Bundeswehr în cea mai mare armată a Uniunii Europene.
Franța și Italia au perspective diferite. Parisul vizează recrutarea a 3.000 de voluntari anul viitor, cu un obiectiv de 50.000 până în 2035. Italia ia în calcul formarea unei rezerve auxiliare de 10.000 de persoane pentru sarcini interne și de suport în misiuni externe.
Tendința este vizibilă și în Belgia și Olanda, care se pregătesc să recruteze voluntari la 18 ani. În nordul și estul Europei, serviciul militar obligatoriu este deja o realitate pentru Lituania, Letonia, Suedia și Finlanda. În schimb, Spania și Regatul Unit nu intenționează momentan să-și extindă forțele armate.
