TikTok a tras linie și a livrat raportul oficial despre ce s-a întâmplat în timpul alegerilor din România.
Pe hârtie, platforma pretinde că a fost un jucător imparțial în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024, eliminând rețele de influență și conținutul manipulator, dar realitatea este mai complicată. În raportul său, reprezentanții aplicației detaliază acțiuni drastice împotriva unor conturi și rețele, însă selectivitatea acestora ridică semne de întrebare serioase.
TikTok oferă o privire detaliată – și parțial autocritică – asupra modului în care rețeaua a devenit un câmp de luptă informațional în alegerile prezidențiale.
Dar dincolo de rapoartele stufoase, cifre și interacțiuni cu autoritățile, se conturează o întrebare esențială: ce rol joacă o platformă chineză, aflată sub presiuni geopolitice, în procesul electoral al unei țări europene?
Rețele de influență: Cine a fost vizat și cine a fost „iertat”?
Raportul TikTok susține că în 2024 platforma a identificat și eliminat șase rețele CIO (Covert Influence Operations – operațiuni de influență sub acoperire) care vizau utilizatorii din România. Lista acestora merită analizată cu atenție:
- Septembrie 2024 – O rețea de 22 de conturi care opera din România și promova „relatări critice la adresa guvernului”.
- Noiembrie 2024 – O rețea de 78 de conturi care încerca să îl promoveze pe Călin Georgescu.
- Noiembrie 2024 – O rețea de 12 conturi care amplifica mesaje favorabile lui Mircea Geoană.
- Decembrie 2024 – O rețea uriașă de 27.217 conturi care promova AUR și Călin Georgescu printr-o campanie masivă de comentarii.
- Decembrie 2024 – O rețea de 68 de conturi din Republica Moldova, vizând diaspora românească, care promova Iurie Ciocan și Partidul Social Democrat.
Dacă ar fi să ne luăm strict după acest raport, doar anumite tabere politice au încercat să manipuleze electoratul. Lipsesc din listă orice mențiuni despre încercări de influență din partea altor candidați importanți sau a structurilor care ar fi putut susține interese externe.
E interesant că, deși TikTok susține că a acționat împotriva rețelelor de influență, nu menționează nimic despre impactul real al acestora. Câte vizualizări au adunat? Ce reach au avut comentariile respective? Cât de eficientă a fost intervenția TikTok? Fără aceste date, cifrele prezentate par mai mult o schemă de marketing.
2 milioane de comentarii false și ferme de troli în Turcia
Un alt punct important al raportului este legat de modul de operare al uneia dintre cele mai mari rețele de influență descoperite: ferma de troli care l-a susținut pe Călin Georgescu. Potrivit documentului, rețeaua a identificat 27.217 conturi false care au fost utilizate pentru a posta peste 2 milioane de comentarii începând din 23 noiembrie 2024 – adică exact înainte de primul tur al alegerilor.
Ce e cu adevărat important aici e infrastructura din spatele acestor conturi. Se pare că trolii au folosit:
- Adrese de email din Rusia (de tip „ushakov.5ow8e@rambler.ru”)
- IP-uri din Turcia, cu servere localizate în Istanbul, Ankara, Bursa și Izmir
- Plăți în criptomonede, pentru a masca identitatea celor care au comandat campania
Firma Social Freak Ltd, înregistrată în Marea Britanie și specializată în „social media marketing”, este menționată ca furnizor al acestui serviciu de fake engagement. Totuși, raportul nu oferă niciun detaliu despre cine a comandat serviciile și cum s-a ajuns la această rețea masivă de manipulare digitală.
Măsurile luate de TikTok: Cifre impresionante, dar fără context
TikTok insistă că a luat măsuri drastice pentru a combate dezinformarea și influențele externe. În raport sunt menționate cifre impresionante, însă, fără o comparație clară cu impactul real al rețelelor descoperite, e greu de spus cât de eficient a fost acest efort.
Printre măsurile raportate se numără:
- 5.500+ elemente de conținut eliminate pentru încălcarea politicilor
- 11 notificări prin Sistemul de Răspuns Rapid, rezolvate prin interzicerea sau geoblocarea unor conturi
- 99 de moderatori de limbă română, dedicați alegerilor
- Un centru de control al misiunii, activ între 23 octombrie – 17 decembrie
- 4,4 milioane de like-uri false prevenite și 33.594 conturi spam blocate în perioada 5-14 decembrie
- 5,3 milioane de like-uri false și 116.000 de conturi spam blocate între 15-30 decembrie
Problema? Nu există o comparație clară între eforturile depuse și dimensiunea reală a fenomenului dezinformării. De exemplu, 27.217 conturi false eliminate sună impresionant, dar câte au scăpat? Cât conținut problematic a ajuns la utilizatori înainte de a fi șters?
TikTok și relația cu autoritățile: Cât de transparentă a fost platforma?
Un aspect interesant este modul în care TikTok susține că a colaborat cu autoritățile române. Raportul menționează întâlniri oficiale cu ANCOM, AEP, Ministerul Cercetării, DNSC și Poliția Română, însă fără a oferi detalii despre concluziile acestor discuții.
De asemenea, platforma afirmă că a lucrat cu ONG-ul Funky Citizens pentru campanii de alfabetizare media și a organizat sesiuni dedicate pentru partidele politice, însă nu explică impactul acestor inițiative.
În final, TikTok susține că a răspuns solicitărilor autorităților române și ale Comisiei Europene, punând la dispoziție detalii despre investigațiile sale. Totuși, în absența unor verificări independente, trebuie să fim puțin rezervați.
Un duș rece pentru democrația digitală
Ce rămâne în urmă? O realitate inconfortabilă: alegerile prezidențiale din România au fost marcate de ingerințe digitale masive, cu vectori multipli, inclusiv din afara țării. TikTok, în ciuda retoricii de auto-reglementare, nu a fost gardianul democrației, ci terenul pe care s-a jucat partida.
Da, platforma a reacționat. Dar a reacționat târziu și a reacționat selectiv. De cele mai multe ori, abia după ce efectul electoral era deja înregistrat în percepția publică.
În concluzie, raportul TikTok este valoros nu pentru promisiunile pe care le conține, ci pentru recunoașterea indirectă a slăbiciunii structurale pe care o aduce în sistemul democratic un mediu digital insuficient reglementat. Nu putem conta pe buna-credință a algoritmilor sau a corporațiilor care îi controlează.
Democrația nu se apără cu notificări, ci cu reglementări clare, supraveghere activă și, mai ales, cu responsabilitate publică. România și întreaga Europă au de învățat câteva lecții serioase din acest episod. Până la următoarele alegeri, timpul nu mai este un lux. Este o urgență.
