Realizarea trenului de mare viteză București-Budapesta, pe care plănuiește să-l dezvolte România și Ungaria, ar însemna un orizont de timp de cel puțin un deceniu, declară președintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit G4Media.
Kelemen Hunor, care a participat la întâlnirea de ieri dintre cei doi premieri, Marcel Ciolacu și Viktor Orban, a confirmat că una dintre temele care au fost abordate a fost și un proiect mare de infrastructură, care să fie realizat împreună de către România și Ungaria.
”Această idee există de mai multă vreme și eu cred că poate fi pusă o astfel de idee pe hârtie și trebuie proiectată, trebuie văzut în cât timp se poate face, fiindcă aici vorbim totuși de un proiect absolut mare, cu finanțare mare și pe termen lung, dar am văzut că există interes din ambele părți”, a punctat Kelemen Hunor.
Marcel Ciolacu și Viktor Orban au vorbit despre o linie de tren de mare viteză Budapesta-București, dar liderul UDMR a precizat că ruta viitorului TGV ar trebui extinsă, astfel încât să includă și Constanța.
”Ei au vorbit de Budapesta-București. Eu adaug Constanța, că vă dați seama că pentru România interesul este să meargă și până la Constanța, asta ne privește doar pe noi, din România, ei au vorbit de Budapesta-București”.
Kelemen Hunor: Un proiect realizabil într-un deceniu
Întrebat când ar putea fi făcut proiectul liniei de tren de mare viteză, Kelemen Hunor a răspuns: ”E greu de spus, fiindcă în acest moment nu există un proiect concret. Într-adevăr, România prin PNRR acum modernizează linia Oradea-Cluj, dar asta înseamnă o modernizare care ridică viteza la 180-200 de km/h, dar nu înseamnă linie pentru tren de mare viteză, asta ar însemna o nouă construcție”.
Potrivit lui Kelemen Hunor, premierul ungar Viktor Orban a propus, în cadrul primei consultări pe acest subiect, să se meargă pe o tehnologie europeană, cu francezii. ”Francezii sunt cei mai buni în Europa și, dacă ai găsit tehnologia, ai și parteneri care aduc tehnologia, e mai ușor să găsești și finanțare”, a mai spus liderul UDMR.
O altă particularitate a trenului de mare vitează ar fi că necesită un orizont de timp mai îndelugat pentru punerea în operă, Kelemen Hunor avansând și un termen, de cel puțin un deceniu până când trenul de mare viteză ar putea circula efectiv. ”Nu se poate promite de la o zi la alta, fiindcă trebuie să faci proiectul, apoi trebuie să cauți tehnologie, finanțare, execuție, durează, dar dacă nu ai un deziderat, nu ai un proiect mare, sigur că nu se va realiza niciodată”, susține președintele UDMR.
Adina Vălean a cerut TGV București-Budapesta până în 2040
Prima oară, introducerea unui TGV spre Budapesta a fost menționată în anul 2007 de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban. El promitea ca trenul de mare viteză să fie gata în șapte ani și se aveau în vedere trei variante de finanțare: prin parteneriat public-privat, prin fonduri de la buget sau chiar dintr-o finanțare europeană.
În 2013, discuțiile au fost reluate și s-a avansat un parteneriat cu specialiști din China pentru detaliile tehnice ale proiectului. Se vorbea, din nou, despre includerea TGV-ului pe un proiect european care viza dezvoltarea unui coridor de transport care să plece din Viena, Austria, să tranziteze Budapesta, și să ajungă în România, la Constanța.
Tot din acea perioadă, datează și prima evaluare a proiectului: 11 miliarde de euro.
Abia în 2018, s-a încercat o reluare a discuțiilor, punctual, cu Ungaria, dar proiectul a stagnat din nou, din lipsă de fonduri. S-a invocat atunci și dificultăți de ordin tehnic: trenul de mare viteză având ca particularitate viteza foarte mare, de peste 250 km pe oră, nu ar putea să circule din cauza reliefului montan de pe teritoriul nostru – munții Carpați.
În decembrie 2021, Comisia Europeană a cerut ca liniile feroviare de pasageri majore din TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport) să permită trenurilor să circule cu 160 km/h sau mai repede până în anul 2040, fiind amintit și trenul de mare viteză București-Budapesta.
A fost momentul când comisarul european pentru Transport, Adina Vălean, a amintit că TVG-ul pe această rută ar trebui să fie, totuși, finalizat la orizontul anului 2040.
