Perioada în care statele membre au putut implementa reformele și investițiile prevăzute în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență s-a încheiat. 31 august 2026 a fost termenul-limită pentru PNRR, iar Mecanismul de Redresare și Reziliență intră acum în etapa finală, dedicată verificării rezultatelor și efectuării ultimelor plăți.
Comisia Europeană a anunțat că statele membre trebuie să se concentreze în continuare pe transmiterea documentelor necesare pentru a demonstra că obiectivele asumate prin planurile naționale au fost îndeplinite.
Termenul-limită pentru PNRR a expirat pe 31 august
Data de 31 august 2026 a reprezentat termenul final pentru implementarea reformelor și investițiilor incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
După expirarea acestui termen, Comisia Europeană nu va mai lua în considerare măsurile adoptate de statele membre atunci când evaluează cererile de plată.
Regula se aplică inclusiv situațiilor în care anumite plăți au fost suspendate.
Totodată, planurile naționale de redresare și reziliență nu mai pot fi modificate.
Astfel, statele membre care nu au finalizat la timp anumite obiective nu mai pot conta pe prelungirea perioadei de implementare sau pe modificarea planurilor pentru a include noi măsuri.
Statele UE mai au timp până la 30 septembrie pentru cererile finale
Deși perioada de implementare s-a încheiat, procesul financiar nu este încă finalizat.
Statele membre au termen până la 30 septembrie 2026 pentru a transmite ultimele cereri de plată.
Cererile trebuie să fie însoțite de documentele necesare pentru a demonstra că obiectivele și reformele convenite au fost îndeplinite.
Comisia Europeană va analiza aceste documente înainte de a decide efectuarea plăților finale.
Un alt termen important este 31 decembrie 2026, data până la care Comisia Europeană s-a angajat să finalizeze toate plățile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență.
440 de miliarde de euro au fost deja plătite
Până la încheierea perioadei de implementare, aproximativ 440 de miliarde de euro fuseseră deja distribuite statelor membre prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Comisia Europeană estimează că alte 133 de miliarde de euro urmează să fie plătite până la sfârșitul anului 2026.
Programul face parte din NextGenerationEU, instrumentul financiar creat pentru sprijinirea economiilor europene în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19.
Potrivit Comisiei Europene, finanțarea a contribuit la susținerea activității economice și la accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, eficiență energetică și tehnologii curate.
Programul a urmărit, de asemenea, accelerarea transformării digitale și reducerea dependenței de energia importată.
Ursula von der Leyen: Reformele vor produce efecte pe termen lung
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că NextGenerationEU a contribuit la protejarea cetățenilor și economiilor într-o perioadă caracterizată de o incertitudine ridicată.
Potrivit șefei Comisiei, programul a accelerat tranziția către o economie curată și digitală și a contribuit la reducerea dependenței Europei de energia importată.
Von der Leyen a susținut că reformele realizate prin intermediul programului și investițiile finanțate prin acesta vor produce beneficii pe termen lung.
Comisia Europeană consideră, de asemenea, că NextGenerationEU a demonstrat capacitatea statelor membre de a mobiliza rapid resurse în fața unor provocări economice majore.
Suedia a finalizat 100% din reformele și investițiile din PNRR
În aceeași zi în care a expirat termenul-limită pentru implementarea măsurilor, Comisia Europeană a aprobat solicitarea Suediei pentru plata finală.
Suedia a finalizat 100% dintre reformele și investițiile prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Danemarca atinsese deja această performanță, devenind primul stat membru care a finalizat integral reformele și investițiile prevăzute în propriul plan.
Finalizarea integrală a planurilor de către Suedia și Danemarca contrastează cu situația altor state care trebuie să demonstreze în următoarele săptămâni că au îndeplinit obiectivele asumate.
Unde se situează România?
Ilie Bolojan a declarat că România a avut două componente în cadrul PNRR: una de granturi și una de împrumuturi.
„Este ziua în care PNRR se finalizează pentru România. Am avut două componente. Una de grant, de 13,5 miliarde de euro, și una de împrumut, diminuată treptat, ajunsă la circa 7 miliarde de euro. Am finalizat acest program. Apreciez că în urma lui rămân investiții importante”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, fondurile PNRR au contribuit la realizarea unor proiecte majore de infrastructură și la investiții derulate de ministere și autorități locale.
Bolojan a subliniat că România va beneficia în continuare de o componentă importantă de granturi și de cea mai mare parte a împrumuturilor disponibile în cadrul programului.
Autostrada Moldovei A7, una dintre investițiile realizate prin PNRR
Premierul a dat ca exemplu Autostrada Moldovei A7, unul dintre proiectele de infrastructură legate direct de finanțarea prin PNRR.
La 31 august urma să fie deschis circulației un tronson de aproape 50 de kilometri, în direcția Bacău.
„În câteva minute se deschide circulația pe Autostrada Moldovei, pe un tronson de aproape 50 km până spre Bacău. Până la sfârșitul anului se va deschide și celălalt tronson. În primăvara anului viitor vom putea circula pe autostradă până la Pașcani. Este un proiect legat direct de PNRR”, a afirmat ieri Ilie Bolojan.
Autostrada Moldovei reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră finanțate prin mecanismul de redresare și are rolul de a îmbunătăți conexiunea rutieră dintre Moldova și restul țării.
România pierde 770 de milioane de euro din PNRR
În același timp, România nu va încasa integral fondurile prevăzute inițial în PNRR.
Ilie Bolojan a confirmat că România pierde 770 de milioane de euro, sumă aferentă unui jalon care nu a fost îndeplinit.
Este vorba despre reforma salarizării, care nu a fost adoptată la timp.
„Pe ultima sută de metri am pierdut două sume, dintre care una foarte importantă, 770 de milioane de euro, contravaloarea jalonului neîndeplinit din PNRR. Deși am făcut tot posibilul să găsim consens prin care reformele mari să fie adoptate, nu s-a reușit trecerea legii salarizării. Guvernul pe care îl reprezint nu are niciun fel de responsabilitate”, a declarat premierul.
Pierderea acestei sume reduce valoarea totală a fondurilor pe care România le poate obține prin PNRR.
România pierde bani și pentru jalonul de decarbonizare
O a doua sumă este pierdută în legătură cu jalonul privind decarbonizarea.
Potrivit premierului, România nu a reușit să creeze la timp noi capacități de producție care să permită închiderea centralelor pe cărbune asumate prin PNRR.
Bolojan a explicat că înlocuirea capacităților pe cărbune a fost întârziată de problemele legate de realizarea unor noi proiecte energetice.
„Deși am avut bani europeni pentru a înlocui centralele pe cărbune pe care România s-a angajat să le închidă ca efect al poluării și a unei funcționări energofage, pentru că nu am finalizat centrala de la Craiova și pentru că nu puteam lăsa un oraș fără încălzire iarna, pentru că în Valea Jiului nu am înlocuit cu gaz, fotovoltaic și stocare, am prelungit grupurile de la Turceni și Craiova până cel mai târziu în 2028”, a precizat premierul.
PNRR a fost renegociat de România
Implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri încă din primele etape ale programului, iar România a renegociat ulterior o serie de jaloane și a redus amploarea anumitor angajamente.
Premierul interimar a susținut că România a făcut mai multe modificări ale planului pentru a putea continua finanțarea proiectelor.
„Am renegociat jaloane, am corectat jaloane, am redus amplitudinea. România va beneficia de acest grant de 12–13 miliarde de euro și de suma cea mai mare din împrumut”, a declarat Bolojan.
Acesta a adăugat că PNRR a reprezentat un impuls important pentru investiții, atât prin proiectele finanțate direct, cât și prin cofinanțările asigurate de autoritățile locale, ministere și bugetul de stat.
„A fost un salt important în domeniul investițiilor și foarte multe autorități locale, ministere, au realizat proiecte importante din PNRR, cofinanțări proprii și bugetul de stat”, a mai spus premierul interimar.
