Decizia PSD de a nu susține niciun candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România a generat o reacție în lanț pe scena politică europeană, punând sub semnul întrebării coerența poziției asumate de grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) privind respingerea extremismului.
Lidera grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García, a declarat pentru Politico că „lucrează împreună cu Partidul Socialiștilor Europeni (PES) și cu colegii noștri români” pentru a gestiona această situație „delicată”. Totuși, lipsa unui mesaj clar de sprijin pentru candidatul clasat pe locul doi, Nicușor Dan, în condițiile în care liderul AUR, George Simion, are șanse reale de a câștiga președinția, a atras critici din partea partidelor mainstream din Parlamentul European.
PPE cere un angajament ferm. Renew acuză o contradicție
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), a declarat că așteaptă „un angajament clar” din partea liderilor socialiști, afirmând că evitarea unei poziții este „inacceptabilă”. El i-a cerut în mod explicit Iratei García să se pronunțe în favoarea candidatului care susține valorile europene.
Critici similare au venit și din partea grupului Renew Europe. Eurodeputatul Dan Barna a calificat refuzul PSD de a-l susține pe Nicușor Dan drept „o decizie rușinoasă care merge împotriva a tot ceea ce reprezintă S&D în Parlamentul European”.
Aceste reacții se înscriu într-un context mai larg, în care partidele tradiționale europene încearcă să limiteze influența extremelor în structurile decizionale ale Uniunii Europene. În mod paradoxal, tocmai partidul românesc afiliat socialiștilor pare acum ezitant în a se poziționa clar împotriva unui candidat etichetat frecvent drept populist și suveranist.
Poziția PSD: „Votanții nu mai pot fi mânați”
În România, PSD a transmis public că nu va face nicio recomandare pentru turul al doilea. Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al partidului, a justificat această alegere printr-o apelare la autonomia alegătorilor. „Simpatizanţii partidelor politice pot fi convinşi dar nu mai pot fi «mânaţi» în vreo direcţie. Măcar atât am învăţat din lecţiile recente”, a scris acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.
Romașcanu a insistat că poziționarea PSD nu trebuie interpretată ca o renunțare la valorile proeuropene: „A nu transmite explicit o direcţie de vot, cel puţin deocamdată, nu înseamnă că acţiunile liderilor şi ale PSD nu sunt proeuropene şi proeuroatlantice”.
Totuși, mesajul a fost perceput de unii actori politici europeni drept insuficient, mai ales în contextul unei competiții în care un lider cu agendă naționalistă și anti-UE are șanse reale să obțină funcția supremă în stat.
Diviziuni interne în S&D. Victor Negrescu se delimitează
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, membru PSD și parte a grupului S&D, s-a distanțat de poziția oficială a partidului. „Pentru mine, aceste alegeri merg dincolo de numele candidaților, este vorba despre alegerea pe care o faci pentru România și de ce parte a istoriei vrei să fii”, a declarat el pentru Politico.
Un test pentru credibilitatea promisiunilor europene
La nivel declarativ, socialiștii europeni s-au angajat în ultimii ani să combată radicalizarea discursului politic și accesul partidelor de extremă dreaptă la putere. Ei au criticat frecvent PPE pentru voturi comune cu grupuri radicale în dosare precum migrația sau politica de mediu.
Refuzul PSD de a sprijini explicit un candidat proeuropean, într-o confruntare directă cu liderul unui partid de extremă dreaptă, riscă să submineze această linie politică și să alimenteze acuzațiile de dublu standard.
În acest context, presiunile asupra conducerii S&D și asupra PES sunt în creștere. Rămâne de văzut dacă până pe 18 mai va exista o clarificare oficială sau dacă tăcerea actuală va fi menținută, cu riscul unor costuri reputaționale semnificative pentru întreaga familie social-democrată europeană.
