Planurile Franței de a deschide oficial președinția sa G7 pe zona financiară au fost date peste cap de suprapuneri de agendă și de un context geopolitic tot mai tensionat. În acest climat, reuniunea miniștrilor de Finanțe din G7 nu va mai avea loc la data stabilită inițial.
Reuniunea miniștrilor de Finanțe din G7, amânată
Reuniunea miniștrilor de Finanțe din G7, planificată de Franța pentru miercuri, a fost amânată până săptămâna viitoare, a anunțat marți ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, potrivit AFP și Agerpres.
Invitațiile fuseseră transmise pentru data inițială, însă Forumul Economic Mondial de la Davos și mai multe nepotriviri de program au determinat reprogramarea întâlnirii, pentru a asigura disponibilitatea tuturor miniștrilor. Reuniunea va avea loc prin videoconferință și va marca prima întâlnire G7 pe finanțe din cadrul președinției franceze din 2026.
Groenlanda, Ucraina și relația cu SUA, subiecte sensibile
Pe agenda reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7 se află tensiunile din jurul Groenlandei, sprijinul financiar pentru Ucraina și relațiile tot mai complicate dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
La nivel de șefi de stat, președintele francez Emmanuel Macron inițiase organizarea unui summit G7, însă Donald Trump a anunțat marți că respinge invitația Franței.
Franța avertizează asupra unui risc economic major
Roland Lescure a recunoscut existența unor dezacorduri profunde cu Washingtonul, descriind relația actuală drept „extrem de dificilă”. Potrivit acestuia, dialogul rămâne totuși esențial pentru evitarea unei rupturi majore în ordinea economică internațională.
Ministrul francez a avertizat că instituțiile care au susținut stabilitatea globală în ultimele opt decenii, precum ONU, Fondul Monetar Internațional și G7, se confruntă cu presiuni fără precedent.
Instrumentul anticoercitiv al UE, invocat ca factor de descurajare
În acest context, oficialul francez a subliniat că Europa dispune de pârghii economice importante, adesea subestimate. Uniunea Europeană are la dispoziție un instrument anticoercitiv, menționat recent și de Emmanuel Macron, conceput pentru a răspunde presiunilor comerciale exercitate de state terțe.
Mecanismul permite limitarea importurilor, restricționarea accesului la piețele de achiziții publice sau blocarea anumitor investiții, în cazul în care unul dintre cele 27 de state membre este vizat de măsuri coercitive.
