Țările NATO se tem de un atac „sub steag fals” al Rusiei, cu drone ucrainene

Polonia și statele baltice își consolidează securitatea în jurul infrastructurii critice, pe fondul unor avertismente privind un posibil atac „sub steag fals” al Rusiei. Baraje, centrale electrice, terminale de gaze și conexiuni energetice sunt acum tratate ca obiective care ar putea fi vizate într-o operațiune de sabotaj.

Lituania, Letonia, Estonia și Polonia se tem că Moscova ar putea folosi drone de fabricație ucraineană într-o operațiune menită să creeze aparența unui atac al Kievului. Scopul ar putea fi justificarea unei reacții ruse și testarea solidarității NATO.

Informațiile au fost prezentate de Reuters, citată de News.ro, pe baza declarațiilor unor oficiali politici, reprezentanți ai serviciilor de informații și responsabili din sectorul energetic.

Rusia ar putea pregăti un atac „sub steag fals”

Autoritățile din regiune urmăresc cu atenție informațiile despre posibile operațiuni clandestine rusești. Lituania a avertizat recent că Moscova ia în calcul un atac înscenat.

Polonia, Letonia și Estonia au transmis, la rândul lor, avertismente privind riscul unor acte de sabotaj. Acestea ar putea avea ca obiectiv testarea reacției NATO într-un moment în care alianța se confruntă deja cu presiuni geopolitice importante.

Ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, a declarat pentru Reuters că autoritățile nu ignoră aceste avertismente.

„Nu suntem naivi, vedem informațiile, citim printre rânduri și ne facem temele”, a afirmat Kaunas.

Ministrul a precizat că Lituania își consolidează securitatea infrastructurii critice și menține schimbul de informații cu serviciile de informații pentru a anticipa eventualele amenințări.

Lituania își protejează infrastructura energetică

Lituania a mobilizat luna trecută armata pentru a sprijini poliția în securizarea mai multor obiective strategice.

Printre acestea se află terminalul de import al gazelor naturale lichefiate, terminalul de produse petroliere, o conexiune energetică importantă cu Polonia și centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare de la Kruonis.

Măsurile au fost luate în contextul creșterii preocupărilor privind posibilele operațiuni hibride.

„Semnalăm clar că, dacă va fi necesar, ne vom apăra”, a declarat ministrul lituanian al Apărării.

Letonia consolidează securitatea barajelor și a gazelor

Letonia a adoptat măsuri similare pentru protejarea infrastructurii critice.

Premierul Andris Kulbergs a declarat pentru Reuters că nivelul de securitate a fost crescut în jurul mai multor obiective strategice.

Printre acestea se află barajul de pe râul Daugava, în apropiere de Riga, și depozitul subteran de gaze naturale de la Incukalns.

„O potențială amenințare hibridă este mai probabilă decât era înainte”, a afirmat Kulbergs.

Creșterea nivelului de alertă vine după ce Rusia a acuzat în luna mai statele baltice că ar putea permite Ucrainei să lanseze drone împotriva teritoriului rus de pe teritoriile lor.

Țările baltice au respins acuzațiile Moscovei.

Serviciile de informații urmăresc scenariul folosirii unor drone ucrainene

Un oficial din serviciile de informații ale uneia dintre țările baltice a declarat pentru Reuters că evaluările existente indică posibilitatea ca structuri militare și de informații rusești să pregătească un atac „sub steag fals”.

Potrivit acestei evaluări, infrastructura din Rusia, Polonia și statele baltice ar putea fi vizată, iar drone de fabricație ucraineană ar putea fi folosite pentru a induce în eroare autoritățile cu privire la originea atacului.

Oficialul a afirmat că o asemenea operațiune ar putea fi declanșată la câteva zile după aprobarea conducerii ruse, inclusiv a președintelui Vladimir Putin.

Informația nu reprezintă însă o confirmare că un atac este iminent.

O altă sursă regională a declarat că avertismentele transmise de serviciile de informații aliate au provocat o preocupare puternică în statele baltice. Totuși, aceasta a subliniat că un eventual atac s-ar putea produce „între astăzi și niciodată”.

Moscova respinge acuzațiile privind operațiunile clandestine

Kremlinul a respins în repetate rânduri acuzațiile privind pregătirea unor operațiuni clandestine împotriva statelor europene.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat anterior avertismentele privind presupusele atacuri rusești drept „povești de speriat”.

Moscova susține că statele occidentale folosesc astfel de acuzații pentru a justifica militarizarea și consolidarea capacităților de apărare împotriva Rusiei.

NATO și ambasada Rusiei la Vilnius nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii transmise de Reuters.

Polonia își consolidează infrastructura de gaze

Și Polonia ia măsuri pentru a reduce vulnerabilitatea infrastructurii energetice.

Orlen, cea mai importantă companie poloneză din sectorul petrolului și gazelor, analizează rute alternative pentru importurile de gaze naturale în cazul în care traseele obișnuite ar fi compromise.

Aproximativ 80% din gazele importate de Polonia intră în țară prin terminalul de gaze naturale lichefiate de la Świnoujście și printr-o conductă submarină conectată la Norvegia.

Gaz-System, compania care operează infrastructura, a transmis că monitorizează situația geopolitică și reacționează în funcție de evoluția amenințărilor.

Orlen nu a oferit detalii despre măsurile preventive analizate.

Documente falsificate la proiectul primei centrale nucleare din Polonia

O altă vulnerabilitate a fost identificată în jurul proiectului primei centrale nucleare din Polonia.

Polskie Elektrownie Jądrowe, compania de stat care dezvoltă proiectul, a anunțat apariția unor documente falsificate care poartă marca organizației.

Documentele ar fi fost concepute pentru a induce în eroare persoanele și organizațiile interesate de proiect.

Compania investighează situația împreună cu serviciile speciale și forțele de ordine. În paralel, sunt monitorizate eventualele tentative de sabotaj sau alte amenințări la adresa viitorului amplasament al centralei.

Armata poloneză protejează legătura energetică cu Ucraina

Operatorul rețelei electrice din Polonia și o unitate a armatei au început în luna iulie să consolideze securitatea unei conexiuni electrice cu Ucraina.

Legătura are un rol important pentru stabilitatea sistemului energetic ucrainean, afectat în mod repetat de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice.

Maciej Wapinski, purtătorul de cuvânt al operatorului polonez al rețelei, a declarat pentru Reuters că zona necesită o atenție specială.

„Este o zonă în care este necesară o vigilență sporită, așa că folosim toate resursele disponibile”, a afirmat Wapinski.

Armata poloneză ar putea participa ulterior la protejarea altor obiective critice din estul țării.

Incidentul cu drona de la Leipzig amplifică temerile

Avertismentele privind dronele și războiul hibrid apar într-un context mai larg de incidente în Europa.

Săptămâna trecută, autoritățile germane au descoperit o dronă care transporta explozibili pe Aeroportul Leipzig/Halle.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a calificat incidentul drept un „atac hibrid”, fără să atribuie responsabilitatea unei anumite țări.

Rusia a respins acuzațiile și sugestiile potrivit cărora s-ar afla în spatele incidentului.

Apariția unor drone suspecte și tentativele de manipulare a informațiilor au amplificat preocupările europene privind operațiunile de sabotaj și alte forme de război hibrid.

Un posibil test pentru NATO

Wojciech Kononczuk, directorul Centrului pentru Studii Estice (OSW), consideră că acuzațiile repetate ale Moscovei la adresa statelor baltice ar putea contribui la crearea unui pretext pentru eventuale acțiuni rusești în regiune.

Potrivit analistului, Rusia se confruntă cu dificultăți pe frontul ucrainean, în timp ce atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Rusia afectează economia rusă.

În acest context, Moscova ar putea încerca să recâștige inițiativa prin creșterea presiunii asupra statelor europene.

Un eventual atac „sub steag fals” ar putea avea un obiectiv mai larg decât distrugerea unei infrastructuri. Acesta ar putea urmări provocarea unei crize politice în NATO și amplificarea divergențelor dintre aliați cu privire la răspunsul necesar.

Facebook

Comentarii