Începe Summitul NATO de la Washington. Crucial pentru Ucraina

Summitul NATO se deschide, astăzi, la Washington, ales simbolic în același loc în care, în 1949, cu 75 de ani în urmă, s-a creat alianța militară, care a devenit cea mai puternică din lume – numără în prezent 32 de state aliate.

Pe agendă se află războiul din Ucraina, care a intrat în cel de-al treilea an. Președintele Volodimir Zelenski se află și el în SUA, pentru a lua parte la reuniunea liderilor NATO, care vor anunța noi măsuri de sprijin pentru țara sa.

„Mă aştept ca şefii de stat şi de guvern să adopte un pachet substanţial (de măsuri) pentru Ucraina”, a declarat vineri Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. „Ucraina se apropie de NATO”, a adăugat el.

La summitul anterior, care s-a desfășurat la Vilnius, a fost pusă, de asemenea, problema aderării Ucrainei la NATO, dar a existat un refuz din partea aliaților, îndeosebi din partea SUA și a Germaniei, care ar părea că se menține și acum.

Ucraina nu va fi acceptată în alianță atâta timp cât conflictul de pe teritoriul său nu va fi încheiat, sunt de părere și acum liderii NATO. Potrivit lui Stoltenberg, la ediția din acest an a summitului, NATO va oferi, în schimb, Ucrainei o serie de noi măsuri, care sunt văzute ca „punți către aderare”.

Acestea vor include o promisiune de sprijin financiar continuu şi o iniţiativă a NATO de a prelua coordonarea livrărilor de arme şi a instruirii forţelor ucrainene, scrie AFP, preluată de News.ro.

Dacă la Vilnius s-a concluzionat că „viitorul Ucrainei este în NATO”, este de așteptat ca, acum, la Washington, să se spună că drumul său către NATO este „ireversibil”.

Ce solicită Ucraina

Volodimir Zelenski solicită, în mod special, arme şi muniţii pentru a lupta în faţa forţelor ruse aflate în ofensivă, în special în jurul Harkovului, al doilea oraş al ţării. Ucraina îşi îndeamnă aliaţii europeni să instituie o zonă de interdicţie aeriană în vestul teritoriului său, folosind sistemele de apărare desfăşurate în Polonia şi România.

Kievul solicită în special sisteme de apărare antiaeriană pentru a-şi proteja oraşele şi infrastructurile, care sunt bombardate în mod constant de Moscova. „Mă aştept ca aliaţii să furnizeze mai multe sisteme de apărare aeriană şi muniţie”. Cu câteva luni în urmă, Ucraina a solicitat trimiterea a cel puţin şapte baterii Patriot.

Germania şi România au promis doar două, iar Italia a declarat că este pregătită să trimită o baterie Samp-T, un sistem franco-italian de apărare aeriană.

Fără ţările NATO, care îi furnizează aproape tot sprijinul militar, Ucraina riscă să fie învinsă pe câmpul de luptă. Prin urmare, Jens Stoltenberg a propus aliaţilor să se angajeze să acorde cel puţin acelaşi nivel de ajutor militar pe termen lung, adică aproximativ 40 de miliarde de euro pe an.

O declaraţie în acest sens urmează să fie anunţată la Washington, fără Ungaria, care a obţinut o derogare de la acest sprijin militar.

Facebook

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *