Summitul NATO, care se va desfășura marți și miercuri la Vilnius, se remarcă, pe lângă măsurile sporite de securitate (întâlnirea se desfășoară la numai 32 de kilometri de Belarus), și printr-o agendă încărcată, cu teme de o mare importanță pentru viitorul Alianței.
Măsuri de securitate fără precedent
NATO a transformat Vilnius într-o adevărată fortăreaţă, care este apărată cu armament avansat, având în vedere că reuniunea are loc la doar 32 km de gardul de frontieră al Lituaniei cu Belarusul, relatează Reuters.
Şaisprezece aliaţi NATO au trimis în total 1.000 de soldaţi pentru a proteja summitul din 11-12 iulie. Mulţi dintre ei furnizează, de asemenea, sisteme avansate de apărare antiaeriană de care statele baltice nu dispun.
Germania a trimis 12 vehicule lansatoare de rachete Patriot, care pot intercepta rachetele balistice şi de croazieră sau avioanele de război, și forţe pentru operaţiuni speciale dotate cu elicoptere, ultimele fiind oferite și de Polonia.
În zona graniței cu Belarus și cu enclava Kaliningrad, lituanienii au instalat și un gard cu sârmă ghimpată. În plus, au fost reintroduse controalele vamale la granița cu Polonia și Letonia.
Primarul din Vilnius i-a sfătuit pe cetățeni să plece în vacanță în afara orașului, pentru a nu fi afectați de numeroasele restricții, având în vedere că mari zone din părțile orașului vor fi închise, potrivit Euronews.ro.
România vrea mai multe trupe NATO
România va cere, la summitul NATO din Lituania, un sprijin mai puternic din partea aliaților, ceea ce implică și mai multe trupe pe teritoriu, potrivit concluziilor întâlnirii de joi a membrilor CSAT.
”În cadrul CSAT, a fost subliniată importanța Summitului NATO de la Vilnius în privința luării unor decizii suplimentare privind descurajarea și apărarea pe Flancul Estic, de natură să marcheze o etapă importantă în ce privește adaptarea militară pe termen mediu și lung și care se referă la asigurarea forțelor, capabilităților, planurilor și structurilor necesare unei Apărări Înaintate eficiente, coerente și unitare pe întregul Flanc Estic”, se precizează în comunicatul de presă.
Premierul Marcel Ciolacu ceruse marți, și la Berlin, mai multe trupe germane pe teritoriu, în cadrul unei conferințe comune cu cancelarul Olaf Scholz, dar a fost refuzat a doua zi de Ministerul german al Apărării.
Suedia face presiuni pentru aderare
Aderarea Suediei la NATO este, în continuare, un subiect important pe agenda summitului de la Vilnius. Discuţiile privind aderare sunt blocate în prezent de Turcia, iar joi, la Bruxelles, au avut loc discuții între miniştrii de externe ai celor două ţări.
Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că va avea, la rândul său, în cadrul summitului, o discuție cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pe această temă.
Cu toate acestea, mulţi diplomaţi NATO consideră improbabil ca preşedintele turc să-şi schimbe brusc decizia, în această chestiune.
Suedia a fost invitată să se alăture NATO din iunie 2022, dar candidatura sa este blocată de Turcia și Ungaria, ultima țară condiționîndu-și acordul de cel al statului turc.
Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat miercurea trecută, după întrevederea avută cu preşedintele american Joe Biden, că cei doi lideri au convenit că viitorul summit NATO de la Vilnius este un „moment firesc” pentru finalizarea procesului de aderare a ţării nordice la Alianţă, relatează Reuters.
Ucraina așteaptă invitaţia de a se alătura NATO
Ucraina continuă să insiste ca, la acest summit, liderii alianţei să ofere un mesaj clar pentru primirea țării în NATO. „La summitul de la Vilnius, ne aşteptăm la o invitaţie şi la un parcurs clare şi fără echivoc de a ne alătura NATO”, a declarat ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeiev, pentru agenţia DPA.
Ucraina ”merită” intrarea în NATO, a declarat și președintele turc Recepp Tayyip Erdogan vineri la o conferință de presă cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, la Istanbul.
Indecizia NATO cu privire la admiterea Suediei și Ucrainei este o ”amenințare” la adresa securității globale, a avertizat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o conferință de presă din Slovacia, unde a mers pentru a obține, de asemenea, susținere în luarea acestei decizii.
”Mă aștept ca liderii să reitereze că Kievul va intra în NATO”, asigură secretarul general, Jens Stoltenberg, care promite că de la summit va ieși la iveală ”o țară și mai puternică, cu asistență militară pe mai mulți ani”, iar ”legăturile noastre politice vor crește odată cu lansarea Consiliului NATO-Ucraina”.
În schimb, Washingtonul a declarat răspicat că Kievul nu va intra în NATO, la acest summit, care va fi doar un pas important în drumul Ucrainei către Alianță.
2% din PIB pentru Apărare
Aliații din NATO au ajuns la un acord privind creșterea țintei de cheltuieli militare a alianței la „minim 2%” din PIB, au declarat pentru Reuters doi diplomați în seara de vineri, potrivit G4Media.
Acordul privind noua țintă de cheltuieli era una dintre principalele probleme care așteptau rezolvare înainte de reuniunea NATO, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, dorind să transforme actuala țintă opțională de 2% într-un minim obligatoriu.
Chiar și acum, în 2023, vechea țintă va fi atinsă abia de 11 din cei 31 de membri, conform estimărilor NATO.
Ținta a fost asumată în 2014, când statele NATO au convenit să-și mărească cheltuielile militare la 2% din PIB în decurs de un deceniu. Cei 11 aliați în cauză sunt SUA, Regatul Unit, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia și Slovacia.
La polul opus, țările care nu pot să asigure 2% din PIB pentru Apărare sunt Canada, Slovenia, Turcia, Spania, Belgia și Luxembourg, cu cheltuieli militare sub 1,4% din PIB.
