Europa se pregătește să își consolideze apărarea printr-o nouă inițiativă comună, în timp ce sprijinul financiar pentru Ucraina rămâne blocat. La un summit informal organizat la Palatul Christiansborg din Copenhaga, liderii Uniunii Europene au prezentat miercuri un plan pentru crearea unui sistem „anti-drone”, menit să protejeze continentul de atacurile venite din partea Moscovei.
„Zidul anti-drone” și apărarea flancului estic
Proiectul urmărește dezvoltarea unei rețele integrate de detectare, urmărire și interceptare a dronelor, fiind inspirat din experiența Ucrainei. Premierul danez Mette Frederiksen a subliniat că primul pas este „crearea unui ecosistem european” care să permită inovarea tehnologică, iar președintele Consiliului European, Antonio Costa, a vorbit despre „un sprijin larg” pentru ca aceste planuri să fie puse în aplicare până în 2030.
În paralel, liderii au discutat despre o strategie de „supraveghere a flancului estic”, care include apărarea terestră, maritimă și cibernetică. Discuțiile au vizat însă și sudul Europei, unde țări precum Spania și Italia au cerut garanții suplimentare pentru securitate.
O abordare „360 de grade” pentru securitatea UE
Oficialii au recunoscut că securitatea europeană nu este amenințată doar de Rusia, ci și de imigrație și schimbările climatice. De aceea, noua strategie urmărește să acopere toate zonele geografice și să ofere o protecție completă.
„Avem nevoie de o abordare de 360 de grade”, a explicat Frederiksen, adăugând că amenințările hibride și atacurile cibernetice impun investiții mai mari și o coordonare mult mai strânsă.
Blocaj în privința finanțării Ucrainei
Dacă pe partea militară au fost exprimate susțineri clare, pe plan financiar lucrurile au rămas în aer. Bruxelles-ul a propus un „împrumut reparatoriu” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, care ar urma să fie alimentat din veniturile generate de activele rusești înghețate în UE.
Cu toate acestea, proiectul este blocat din cauza opoziției Belgiei, țară unde se află instituția Euroclear, ce gestionează circa 200 de miliarde de euro din aceste active. Oficialii belgieni au ridicat probleme juridice și tehnice legate de plan. Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a avertizat că „nu toate statele membre sunt de acord”, ceea ce face ca negocierile să fie complicate.
Aderarea Ucrainei, în continuare blocată
Pe lângă aspectul financiar, nici în privința aderării Ucrainei nu s-a făcut vreun pas înainte. Ungaria își menține veto-ul, iar premierul Viktor Orbán respinge categoric varianta unei decizii prin majoritate calificată, propusă de Antonio Costa.
Astfel, atât chestiunea sprijinului financiar, cât și cea a extinderii Uniunii vor reveni pe masa discuțiilor la summitul oficial de la Bruxelles, programat pentru 23-24 octombrie.
