Uniunea Europeană vrea un rol central în finanțarea reconstrucției Ucrainei, printr-un mecanism fără precedent, care ar transforma veniturile generate de activele rusești înghețate într-un împrumut de zeci de miliarde de euro. Deși planul are sprijin larg în rândul statelor membre, opoziția Belgiei riscă să blocheze un acord considerat crucial pentru stabilitatea financiară a Kievului începând cu 2026.
Miza: 90 de miliarde de euro.
Împrumut fără dobândă, finanțat din activele Rusiei
Comisia Europeană propune utilizarea numerarului rezultat din activele Băncii Centrale a Rusiei blocate în UE pentru acordarea unui împrumut fără dobândă de 90 de miliarde de euro Ucrainei, în perioada 2026–2027.
Suma ar acoperi aproape două treimi din necesarul total de sprijin militar și financiar estimat la 136 de miliarde de dolari, fonduri care trebuie mobilizate cel târziu în al doilea trimestru al anului 2026.
Cum ar fi rambursat împrumutul
Potrivit planului, Ucraina nu ar rambursa împrumutul decât după ce Rusia va plăti despăgubiri de război. UE ar folosi ulterior aceste sume pentru a restitui fondurile Moscovei, odată ce activele nu vor mai fi supuse sancțiunilor.
Bruxellesul subliniază că mecanismul nu echivalează cu o confiscare, întrucât Rusia își păstrează drepturile legale asupra activelor înghețate.
De ce se opune Belgia
Belgia, statul care găzduiește Euroclear – instituția unde sunt depozitate aproximativ 185 de miliarde de euro din cele 210 miliarde de active rusești blocate în UE – respinge în prezent propunerea.
Guvernul belgian se teme de riscuri juridice și financiare majore în cazul în care sancțiunile ar fi ridicate fără ca Moscova să fi plătit despăgubiri, situație care ar putea transfera responsabilitatea financiară asupra Euroclear și, implicit, asupra statului belgian.
Premierul Bart De Wever a avertizat, de asemenea, că măsura ar putea complica negocierile pentru pace și ar putea genera instabilitate pe piețele financiare europene.
Garanții financiare pentru deblocarea acordului
Pentru a convinge Belgia, statele membre discută introducerea unor garanții financiare suplimentare. Prima linie de protecție ar consta în garanții colective oferite voluntar de statele membre, calculate în funcție de PIB și totalizând cel puțin 210 miliarde de euro.
În cazul în care aceste garanții nu ar fi suficiente, bugetul UE ar interveni ca a doua plasă de siguranță. O a treia opțiune, considerată extremă, ar presupune emiterea de obligațiuni europene care să fie utilizate drept garanție pentru obținerea de lichidități.
Garanții legale și protecție împotriva veto-urilor
UE a decis recent menținerea pe termen nelimitat a activelor rusești înghețate, fără a mai depinde de reînnoirea semestrială a sancțiunilor. Măsura are scopul de a preveni eliberarea accidentală a fondurilor în cazul unui veto, inclusiv din partea Ungariei.
În paralel, sunt analizate instrumente juridice pentru protejarea statelor membre și a instituțiilor financiare de eventuale acțiuni legale inițiate de Rusia în țări terțe.
Sprijin majoritar, dar fără consens total
Majoritatea statelor UE susțin utilizarea activelor rusești înghețate, considerând-o preferabilă emiterii de datorii comune, care ar afecta finanțele publice naționale. Opțiunea euroobligațiunilor rămâne însă cerută de Belgia, deși a fost abandonată anterior din lipsa unanimității, în special din cauza opoziției Germaniei și Olandei.
Ce urmează dacă nu se ajunge la un acord
În lipsa unui consens, unele capitale iau în calcul soluții alternative, inclusiv emiterea de datorii sau un mecanism tranzitoriu care să permită Ucrainei acces la finanțare în al doilea trimestru al anului 2026, până la identificarea unei formule acceptate de toți cei 27 de membri.
