Reuniți la summitul de la Bruxelles, de astăzi, șefii de stat şi de guverne ai statelor membre urmează să se pună de acord asupra candidaților pentru funcțiile de top ale UE.
Reuniunea are loc în această după-amiază și stă sub spectrul alegerilor anticipate care au loc, peste trei zile, în Franța, unde extrema dreaptă ar putea ajunge la putere.
Liderii UE au stabilit, deja, informal, care sunt candidații pentru funcțiile de conducere ale UE, încă de marți. Premierul polonez Donald Tusk şi cel grec Kyriakos Mitsotakis au negociat, din partea PPE, numirea Ursulei Von de Leyen pentru al doilea mandat la șefia Comisiei Europene.
Portughezul Antonio Costa ar urma să fie noul președinte al Consiliului European, negocierile fiind purtate în favoarea sa de către cancelarul german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez.
Premierul estonian Kaja Kallas va fi numită la conducerea diplomației UE, fiind candidata susținută de președintele francez Emmanuel Macron și premierul olandez Mark Rutte.
Astăzi, aceste nume urmează să fie supuse aprobării tuturor liderilor care iau parte la summit. Cum cele trei partide care și-au nominalizat candidații formează o majoritate politică, desemnarea candidaților ar fi, teoretic, ușoară.
În plus, liderii europeni vor să ajungă rapid la o decizie, din cauza ”incertitudinii” alegerilor din Franţa, declară un diplomat.
Meloni vrea vicepreședinția Comisiei
Alegerile europene de la 9 iunie au fost marcate de o ascensiune a dreptei radicale şi a extremelor, în cadrul grupului ECR al lui Meloni, care a detronat grupul de centru al lui Emmanuel Macron, care era pe locul trei în Parlamentul European.
Conducătoarea italiană şi premierul naţionalist ungar Viktor Orban cer acum ca repartizarea funcţiilor la vârf în UE să ţină cont de această tendință politică.
Emmanuel Macron l-a primit, ieri, pe Viktor Orban la Paris, iar premierul italian Giorgia Meloni revendică, la rândul său, o funcţie de vicepreşedinte al CE şi un ”portofoliu important”, cu scopul de a influenţa politica industrială şi agricolă.
Ursula von der Leyen – în cazul în care este aleasă astăzi – urmează să fie validată, apoi, de o majoritate absolută de 361 de eurodeputaţi. Acest vot în PE ar putea avea loc la 18 iulie, în prima sesiune plenară a noului Parlament European.
În 2019, Ursula von der Leyen a fost aleasă cu un avans de numai 9 voturi.
Malteza Roberta Metsola, care provine din PPE, la fel ca Von der Leyen, pare sigură că va rămâne la preşedinţia PE.
