Oamenii se trag din specii de maimuțe violente, arată un studiu.
Deși au reputația unor animale altruiste și pacifiste, maimuțele bonobo, considerate ‘verișori’ ai oamenilor, sunt la fel de agresive precum cimpanzeii, însă agresivitatea lor îi vizează în principal pe masculi, potrivit unui studiu publicat miercuri, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Trăind în societăți matriarhale, aceste maimuțe antropoide cu priviri blânde au accese de violență, afirmă un grup de cercetători europeni, al căror studiu a fost publicat în revista Science Advances.
Ei au monitorizat 13 grupuri de bonobo și nouă grupuri de cimpanzei – alți ‘verișori’ ai omului, care trăiesc însă în sisteme patriarhale și au reputația de a fi violenți – în mai multe grădini zoologice pentru a vedea dacă una dintre cele două specii are o tendință mai mare de a-și agresa semenii în comparație cu cealaltă specie.
Măsurând diferite tipuri de comportamente agresive, cu sau fără contact fizic, precum aruncarea unor obiecte, manevre de intimidare sau mușcături și palme, cercetătorii ‘nu au constatat nicio diferență globală între ratele de agresivitate absolute între cele două specii’.
Bătălia sexelor
Cu toate acestea, anumite divergențe au apărut ‘în modul în care agresivitatea este repartizată’ în cadrul acestor specii, a explicat Nicky Staes, de la Centrul de cercetare și conservare din cadrul Grădinii Zoologice din Anvers și coautoare a studiului
‘La cimpanzei, agresivitatea provine în principal de la masculi și se exercită atât față de masculi, cât și față de femele, în timp ce la bonobo, nivelurile de agresivitate sunt destul de similare la ambele sexe, dar se exercită în principal față de masculi’, a adăugat ea.
În concluzie: la cimpanzei, masculii se află în vârful ierarhiei și manifestă cele mai multe comportamente agresive atât față de masculi, cât și față de femele, pe care le domină.
La bonbo, femelele sunt cele care domină, dar masculii nu sunt nici ei mai puțin violenți. Iar femelele, ca și masculii, își îndreaptă agresivitatea în principal față de masculi.
Aceste ultime observații i-au surprins pe cercetători, a relatat Emile Bryon, cercetător la Universitatea din Utrecht, un alt coautor al studiului.
‘Dat fiind faptul că femelele bonobo sunt dominante și că indivizii dominanți își dispută resursele între ei, ne-am fi putut aștepta la o anumită agresivitate între femelele bonobo. Or, studiul nostru arată contrariul’, a declarat el.
Un strămoș comun agresiv?
Această lipsă de agresivitate între femelele dominante s-ar putea explica prin recurgerea de către specia bonobo la interacțiuni sexuale pentru a dezamorsa conflicte sau printr-o ‘redirecționare’ a agresivității ‘către masculi, care ar juca astfel un rol de tampon în dinamica competitivă a femelelor’, sugerează el.
Noile observații, care conțin totuși anumite limite legate de contextul captivității, întrucât hrana nu mai reprezintă atât de mult o sursă de tensiuni ca în sălbăticie, evidențiază, de asemenea, o mare variabilitate a acestor comportamente agresive în cadrul aceleiași specii.
Anumite grupuri de bonobo și de cimpanzei care au fost studiate păreau deosebit de agresive și altele mai pacifiste decât media statistică, ceea ce ‘sugerează că limitarea înțelegerii noastre asupra unei specii în baza unui număr restrâns de grupuri ar putea să împiedice observarea deplinei diversități’ a acestor comportamente, a adăugat Emile Bryon.
Or, comportamentul celor două specii de maimuțe antropoide ne interesează în mod deosebit, deoarece ele sunt ‘rudele’ cele mai apropiate ale omului.
‘Există o mare dezbatere în antropologia evolutivă, de a ști dacă oamenii descind dintr-o maimuță violentă sau dintr-o maimuță mai cooperantă și pacifistă’, a explicat Nicky Staes. Concluziile acestui studiu sugerează că ‘agresivitatea era probabil prezentă la strămoșul comun al oamenilor, cimpanzeilor și bonobo’.
De asemenea, concluziile arată că violența este departe de a fi fixă și ea poate ‘varia considerabil’ în funcție de indivizi, grupuri și dinamicile de putere, a concluzionat Emile Bryon, care consideră că acest detaliu ar putea oferi o nouă perspectivă asupra felului în care este înțeleasă agresivitatea umană.
