Un număr tot mai mare de incidente cu drone scoate la iveală probleme serioase în sistemele europene de securitate. Statele analizate de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) întâmpină dificultăți în detectarea dronelor, în coordonarea răspunsului și, mai ales, în identificarea celor responsabili.
Un studiu IISS, realizat cu participarea Fundației Hanns Seidel din Germania, a analizat 144 de incidente cu drone produse între august 2024 și februarie 2026 în 12 state membre NATO și în Irlanda.
Concluzia cercetătorilor este că actualele mecanisme europene de combatere a atacurilor cu drone nu sunt încă adaptate nivelului amenințării.
144 de incidente cu drone analizate de IISS
Cercetarea IISS a urmărit 144 de incidente produse în mai multe țări europene. Printre obiectivele vizate s-au numărat aeroporturi și instalații militare sensibile.
Analiza arată că autoritățile europene au probleme în mai multe etape ale gestionării unor astfel de incidente. Detectarea dronelor nu este uniformă, competențele sunt împărțite între diferite instituții, iar opțiunile de răspuns nu sunt întotdeauna adaptate amenințării.
O altă problemă importantă este viteza cu care autoritățile încearcă să stabilească originea unui atac.
IISS: Kremlinul ar fi putut desfășura o campanie cu drone
Studiul IISS indică posibilitatea ca Rusia să fi desfășurat o campanie coordonată împotriva unor ținte din Europa folosind vehicule aeriene fără pilot.
„Acest raport estimează că este foarte probabil ca Kremlinul să fi desfășurat o campanie care a vizat Europa folosind vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, se arată în raport.
Cercetătorii subliniază însă că statele europene nu au reușit să atribuie în mod clar Rusiei numeroase incidente cu drone.
Această situație complică răspunsul autorităților și limitează posibilitatea de a transmite rapid un mesaj de descurajare către eventualii autori ai atacurilor.
Europa are probleme în combaterea atacurilor cu drone
Potrivit IISS, arhitectura actuală pentru combaterea atacurilor cu drone nu ține încă pasul cu evoluția amenințării.
„Principala noastră concluzie este că arhitectura actuală a Europei de contracarare a atacurilor cu drone nu corespunde încă amenințării”, afirmă autorii studiului.
Raportul identifică mai multe vulnerabilități.
În primul rând, capacitatea de detectare a dronelor este neuniformă de la un stat la altul. Unele autorități dispun de sisteme mai dezvoltate, în timp ce alte țări au capacități limitate.
În al doilea rând, responsabilitățile juridice și instituționale sunt fragmentate. Acest lucru poate întârzia luarea unei decizii atunci când o dronă este identificată în apropierea unei infrastructuri importante.
În plus, opțiunile de răspuns sunt uneori disproporționate, în timp ce procesul de atribuire a responsabilității poate dura prea mult.
Atribuirea atacurilor rămâne o problemă majoră
Una dintre principalele dificultăți identificate de IISS este stabilirea autorului unui incident cu drone.
Potrivit studiului, guvernele europene au analizat adesea incidentele separat, la nivel național. Astfel, autoritățile au avut dificultăți în identificarea unor conexiuni între evenimente produse în state diferite.
„Un motiv pe care ni l-au sugerat oficialii europeni ca parte a cercetării noastre este că guvernele relevante s-au concentrat pe răspunsul național mai degrabă decât să facă o legătură între incidentele din întreaga Europă”, se arată în raport.
O analiză coordonată la nivel european ar putea permite identificarea mai rapidă a unor tipare și a unor metode similare de operare.
Atacurile cu drone pot viza infrastructura critică
Dronele reprezintă o provocare pentru autorități deoarece pot fi utilizate pentru supraveghere, perturbarea activității unor obiective sau desfășurarea unor operațiuni clandestine.
Aeroporturile și instalațiile militare sunt printre obiectivele care pot deveni vulnerabile în fața unor astfel de incidente.
În același timp, identificarea operatorului unei drone poate fi dificilă, în special atunci când aparatul este utilizat într-o operațiune concepută pentru a ascunde legătura cu entitatea care a coordonat acțiunea.
Fundația Hanns Seidel avertizează asupra amenințării hibride
Klaus Holetschek, președintele Fundației Hanns Seidel, consideră că nivelul actual de pregătire al statelor europene nu este suficient.
„Este alarmant. Europa nu este până acum suficient pregătită pentru această formă de amenințare hibridă”, a declarat Holetschek.
Studiul arată că NATO, instituțiile europene și guvernele naționale acordă o atenție tot mai mare problemei dronelor. Cu toate acestea, autorii consideră că măsurile existente trebuie dezvoltate pentru a ține pasul cu amenințarea.
