Mario Draghi avertizează că Europa se apropie de un punct critic, într-un context global tot mai fragmentat, dominat de rivalități economice și geopolitice. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene susține că Uniunea Europeană riscă să devină irelevantă pe scena mondială dacă nu face un pas decisiv către o integrare politică profundă, de tip federal.
Draghi: Confederația nu mai funcționează într-o lume a marilor puteri
Într-un discurs susținut ieri la Universitatea din Leuven, Mario Draghi a pledat deschis pentru crearea „Statelor Unite ale Europei”, afirmând că actualul model confederal nu mai produce putere reală. Potrivit acestuia, „tranziția de la actuala ordine globală la ceea ce urmează nu va fi ușoară pentru Europa” dacă naționalismul și suveranitatea rigidă continuă să blocheze deciziile comune.
Mesajul anticipează poziția pe care Draghi o va prezenta pe 12 februarie, în cadrul reuniunii informale a șefilor de stat și de guvern ai UE, la care a fost invitat alături de Enrico Letta.
Presiuni din partea SUA și Chinei
Draghi a criticat deschis abordarea Statelor Unite, susținând că Washingtonul, „în postura sa actuală”, pune accent pe costurile suportate, ignorând beneficiile obținute din relația cu Europa. Acesta a acuzat SUA că impun tarife, amenință interesele teritoriale europene și consideră fragmentarea politică a UE un avantaj strategic.
În același timp, fostul premier italian a atras atenția asupra rolului Chinei, care controlează noduri esențiale ale lanțurilor globale de aprovizionare și este dispusă să își folosească influența economică pentru a-și transfera dezechilibrele către alte economii. În acest scenariu, Draghi avertizează că Europa riscă să devină „subordonată, divizată și dezindustrializată” simultan.
Dependențele strategice ale Uniunii Europene
Mario Draghi a subliniat că Uniunea Europeană rămâne puternic dependentă de Statele Unite pentru energie, tehnologie și apărare. În paralel, China furnizează peste 90% din importurile europene de pământuri rare și domină lanțurile globale de valoare din domeniul energiei solare și al bateriilor, esențiale pentru tranziția verde.
În opinia sa, interdependențele economice vor continua, chiar dacă rivalitățile geopolitice se intensifică, iar o rupere bruscă a acestor legături nu este realistă.
Alianțe strategice și rolul Comisiei Europene
Draghi a susținut strategia actuală a Uniunii Europene, axată pe diversificarea parteneriatelor comerciale și consolidarea poziției în lanțurile de aprovizionare critice. Acesta a lăudat eforturile președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a construi alianțe strategice, menționând acordul recent cu India drept un exemplu relevant.
Potrivit lui Draghi, aceste inițiative sunt esențiale pentru a contracara reacțiile politice naționale „contraproductive și pe termen scurt”.
Unde excelează UE și unde e vulnerabilă
Fostul președinte al BCE a evidențiat contrastul dintre domeniile în care Uniunea este deja federală și cele în care rămâne fragmentată. În zone precum comerțul, concurența, piața unică și politica monetară, Europa este respectată ca o putere și negociază unitar.
În schimb, în domenii precum apărarea, politica industrială, politica externă și fiscalitatea, Uniunea este tratată ca o „adunare laxă de state de mărime medie”, vulnerabilă la presiuni externe și diviziuni interne.
Apel pentru un federalism european pragmatic
Mario Draghi a cerut trecerea de la coordonare la integrare reală, argumentând că „puterea cere ca Europa să treacă de la confederație la federație”. Acesta a explicat că un grup de state care doar cooperează rămâne vulnerabil, fiecare stat având drept de veto și calcule politice proprii.
Totuși, Draghi a subliniat că federalismul european trebuie să fie unul „pragmatic”, construit gradual, cu statele dispuse să avanseze și în domeniile unde progresul este posibil. Integrarea europeană, a precizat el, se bazează pe voință comună și beneficii împărtășite, nu pe forță sau subordonare.
Mesaj către capitalele europene
Deși discursul a fost adresat mediului academic, mesajul lui Draghi a fost clar îndreptat către guvernele europene. Acesta a concluzionat că acțiunea comună și încrederea reciprocă trebuie să stea la baza unor instituții europene cu putere reală de decizie, capabile să acționeze rapid și eficient „în orice circumstanțe”.
