Paris, Roma și Madrid refuză împrumuturile propuse de Comisia Europeană. Germania și Olanda resping obligațiunile comune.
Planul ambițios al Comisiei Europene de a stimula cheltuielile pentru apărare prin credite avantajoase s-a lovit de un obstacol major: opoziția statelor din sudul Europei. Franța, Italia și Spania refuză propunerea președintei Ursula von der Leyen, invocând riscul creșterii datoriilor naționale. Această diviziune complică eforturile Bruxelles-ului de a reduce dependența Europei de protecția americană și pune în pericol sprijinul european pentru Ucraina.
Datorii sau obligațiuni comune?
Propunerea Comisiei vizează un pachet de împrumuturi de 150 de miliarde de euro și o relaxare temporară a regulilor fiscale ale UE. Fondurile ar urma să fie utilizate pentru achiziții comune de armament și sprijin militar pentru Ucraina. Însă statele sudice, deja puternic îndatorate, refuză să își asume noi poveri financiare.
„Unele țări au îndoieli serioase cu privire la fezabilitatea acestui plan și la impactul asupra stabilității financiare”, a declarat pentru POLITICO un diplomat european, sub protecția anonimatului.
În schimb, Italia și Spania propun obligațiuni comune de apărare, finanțate prin împrumuturi la nivelul Uniunii Europene. Această variantă este însă puternic contestată de Germania, Olanda și statele nordice, care se tem că ar putea crea un precedent pentru împărțirea datoriilor europene.
„Nu Eurobonduri”, a declarat tranșant premierul olandez Dick Schoof.
O diviziune periculoasă
Propunerea Ursulei von der Leyen vine pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a reduce sprijinul SUA pentru Ucraina. Bruxelles-ul încearcă să mobilizeze statele membre pentru a majora cheltuielile de apărare cu 1,5% din PIB timp de patru ani. Însă lipsa unui consens riscă să blocheze inițiativa.
Italia și Spania argumentează că împrumuturile contractate prin Comisie s-ar reflecta direct în datoriile naționale, un fapt ce ar putea genera instabilitate economică. Premierul italian Giorgia Meloni a criticat dur propunerea: „Acest plan se bazează aproape exclusiv pe datoria națională a statelor”.
Pe de altă parte, Germania și Olanda intenționează să-și finanțeze cheltuielile de apărare din surse proprii, fără a apela la împrumuturile Comisiei. Această lipsă de coordonare ar putea afecta piețele financiare și capacitatea UE de a-și asuma un rol militar mai important.
„Dacă fiecare stat acționează pe cont propriu, piețele vor decide limita de cheltuieli”, avertizează un diplomat european de rang înalt.
În timp ce sudul Europei insistă asupra obligațiunilor comune, statele nordice se tem că ar trebui să plătească în viitor pentru datoriile altora. Bruxelles-ul caută o soluție de compromis, dar diviziunea profundă dintre statele membre amenință viitorul strategiei europene de apărare.
