Creșterea numărului de incidente provocate de drone în apropierea frontierelor estice ale Uniunii Europene a determinat liderii statelor baltice să solicite măsuri urgente de securitate și sprijin financiar suplimentar din partea Bruxelles-ului. În contextul alertelor aeriene aproape zilnice din ultima săptămână, Lituania, Letonia și Estonia avertizează că amenințările generate de războiul din Ucraina se resimt tot mai puternic în regiune.
Președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au cerut marți sprijin financiar și măsuri suplimentare de protecție din partea Comisiei Europene, după recentele incidente cu drone ucrainene deviate de pe traseu, despre care liderii baltici afirmă că sunt rezultatul acțiunilor Rusiei.
Declarațiile au fost făcute la Vilnius, în cadrul unei conferințe de presă comune la care a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Incidentele cu drone sunt consecința agresiunii Rusiei
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a afirmat că incidentele recente nu reprezintă evenimente izolate, ci fac parte din efectele directe ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„Nu sunt provocări izolate sau incidente întâmplătoare. Sunt consecințe directe ale agresiunii ruse împotriva Ucrainei și un memento al apropierii războiului”, a declarat liderul lituanian.
Acesta a susținut că situația se înscrie într-o strategie de război hibrid desfășurată de Moscova și a avertizat că securitatea aeriană în regiunea Mării Baltice rămâne insuficientă.
Potrivit lui Nausėda, incursiunile de drone, interferențele electronice, campaniile de dezinformare și amenințările de sabotaj au devenit fenomene frecvente în regiune.
Statele baltice solicită consolidarea flancului estic al Uniunii Europene
Liderii celor trei țări au cerut implementarea rapidă a inițiativei „Eastern Border Surveillance” (Supravegherea Flancului Estic), propusă de Comisia Europeană pentru consolidarea securității la frontiera estică.
Proiectul urmărește extinderea monitorizării spațiului aerian, dezvoltarea sistemelor antidronă, întărirea apărării antiaeriene și îmbunătățirea mobilității militare.
„Europa nu își mai poate permite să întârzie răspunsul la noile tipuri de amenințări. Avem nevoie de sisteme radar moderne, senzori, sisteme de interceptare și o coordonare regională strânsă”, a spus Nausėda.
În același timp, președinții Lituaniei, Letoniei și Estoniei au respins acuzațiile formulate de Moscova potrivit cărora Ucraina ar utiliza teritoriul sau spațiul aerian al acestor state pentru a lansa atacuri împotriva Rusiei.
Autoritățile de la Kiev susțin că dronele au fost deviate de sistemele rusești de război electronic.
Ursula von der Leyen promite sprijin pentru statele baltice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat solidaritatea față de populația celor trei state baltice, care s-a confruntat în ultima săptămână cu alerte aeriene aproape zilnice.
„Astăzi se întâmplă aici, mâine se poate întâmpla în orice alt punct al frontierei estice”, a avertizat oficialul european.
Von der Leyen a acuzat Rusia că utilizează o strategie deliberată pentru destabilizarea societăților democratice prin devierea în afara teritoriului său a dronelor lansate de Ucraina.
12 miliarde de euro pentru apărarea statelor baltice
Șefa Comisiei Europene a reamintit că statele baltice vor beneficia de un sprijin total de 12 miliarde de euro prin instrumentul SAFE (Security Action for Europe), destinat investițiilor în industria de apărare.
Potrivit acesteia, planul SAFE al Lituaniei a fost deja aprobat, iar documentele necesare pentru Estonia și Letonia pot fi semnate în perioada următoare.
În plus, Bruxelles-ul a redirecționat 1,5 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru consolidarea pregătirii defensive, supravegherea frontierelor și întărirea securității economice în regiune.
Comisia Europeană cere eliminarea vulnerabilităților de securitate
Ursula von der Leyen a subliniat că incidentele recente au evidențiat existența unor lacune în sistemele de apărare și avertizare timpurie.
Oficialul european a solicitat armonizarea sistemelor de alertă, intensificarea cooperării transfrontaliere și evaluarea capacităților regionale de combatere a dronelor pentru identificarea punctelor vulnerabile.
„Din păcate, atacurile hibride, atacurile cibernetice, interferențele externe și dezinformarea apar în mod regulat”, a declarat președinta Comisiei Europene.
Aceasta a propus elaborarea unui protocol european care să permită mobilizarea rapidă a instrumentelor disponibile la nivelul Uniunii Europene în situații similare.
