La Strasbourg, plenul Parlamentului European a fost martor, marți, 10 septembrie, la primul discurs privind starea Uniunii Europene (SOTEU) din cel de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen. Intitulat sugestiv „De la promisiune la progres”, mesajul șefei Comisiei Europene a avut o dimensiune profund politică, orientată către viitor, dar și cu accente de confruntare pe teme sensibile – de la bugetul comunitar și agricultură, până la Rusia, Israel și politica externă a UE.
„Ambiție, unitate și urgență” – începutul de mandat
Von der Leyen a deschis discursul subliniind că Europa traversează o perioadă marcată de crize suprapuse: războiul din Ucraina, presiunea energetică, inflația și competiția economică globală. „Ne luptăm pentru o Europă liberă și independentă”, a afirmat aceasta, rezumând viziunea în trei cuvinte: ambiție, unitate și urgență.
Ucraina, Rusia și solidaritatea cu Polonia
Șefa Comisiei a anunțat că Uniunea va găzdui un summit internațional pentru returnarea copiilor ucraineni deportați de Rusia. În același timp, aceasta a subliniat că Moscova trebuie să suporte costul războiului: „Acesta este războiul Rusiei, și Rusia trebuie să plătească, nu contribuabilii europeni”.
Von der Leyen și-a exprimat solidaritatea cu Polonia după incidentul cu dronele rusești doborâte de aviația poloneză și NATO, un moment de tensiune care confirmă fragilitatea securității europene.
Critici la adresa lui Trump și un plan pentru Israel
Referindu-se la întâlnirea din august dintre Donald Trump și liderul rus, Ursula von der Leyen a lansat critici voalate: „Imaginile din Alaska nu au fost ușor de digerat”.
În privința conflictului din Orientul Mijlociu, șefa Comisiei a prezentat pentru prima dată un pachet de măsuri privind Israelul și Gaza: sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști, suspendarea parțială a acordului de asociere și crearea unui fond pentru reconstrucția Gazei.
„Mândria Europei” și mașinile viitorului
Pe tema industriei auto, von der Leyen a sugerat că interdicția privind mașinile diesel și pe benzină din 2035 ar putea fi revizuită. „Mașinile sunt mândria Europei”, a spus aceasta, propunând în schimb o inițiativă pentru autoturisme mici, curate și produse de lanțuri de aprovizionare europene.
Bugetul UE și reforma agricolă
În privința bugetului multianual post-2027, von der Leyen a ales să evite subiectele cele mai sensibile – reducerea subvențiilor agricole și regionale sau creșterea puterilor Comisiei – și s-a concentrat pe investițiile în digitalizare, cercetare și tehnologii verzi. Totuși, planul acesteia de reformă agricolă a fost criticat în Parlament, unde eurodeputații au avertizat că măsurile ar putea submina concurența loială între agricultori.
Finalul cu ecou: „Lanțurile unanimității”
Momentul cel mai așteptat a venit la final, când Ursula von der Leyen a pus pe masă o propunere cu potențial exploziv: renunțarea la unanimitate în politica externă și trecerea la votul cu majoritate calificată.
„Este timpul să ne eliberăm de lanțurile unanimității”, a spus ea, aducând în discuție una dintre cele mai spinoase teme pentru viitorul UE. Propunerea deschide un nou front de dezbatere între instituțiile europene și capitalele naționale, multe dintre ele reticente la pierderea dreptului de veto.
