Un nou studiu pan-european scoate la lumină o tendință îngrijorătoare: tinerii europeni, în special din Franța, Spania și Polonia, nu mai cred cu aceeași convingere în democrație.
Doar puțin peste jumătate dintre ei – 57% în medie la nivel european – mai consideră democrația drept cea mai bună formă de guvernare. În Polonia, sprijinul scade la 48%. În Spania și Franța, procentul oscilează între 51% și 52%. Germania face notă discordantă, cu o rată de sprijin de 71%.
Generația Z, tot mai reticentă: „Democrația e greoaie”
Studiul, realizat de YouGov pentru Fundația Tui în aprilie-mai și citat de The Guardian, a intervievat peste 6.700 de tineri între 16 și 26 de ani din șapte țări europene: Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia și Polonia.
Rezultatele sunt grăitoare. În medie, unul din cinci tineri europeni (21%) ar accepta un regim autoritar în anumite condiții – un procent care urcă la 24% în Italia și rămâne ridicat în Franța, Spania și Polonia (23%). Aproape 10% afirmă că nu le pasă dacă guvernul este sau nu democratic, iar alți 14% nu știu ce să răspundă.
Pentru profesorul Thorsten Faas de la Universitatea Liberă din Berlin, implicat în elaborarea studiului, concluziile sunt alarmante: „Democrația este sub presiune, atât din interior, cât și din exterior. În rândul tinerilor de centru-dreapta care se simt dezavantajați economic, doar unul din trei mai susține valorile democratice.”
UE, între speranță și frustrare: Tinerii vor mai mult, dar cred mai puțin
În mod paradoxal, deși mulți tineri și-ar dori o Europă mai unită și mai influentă, doar 42% mai consideră Uniunea Europeană unul dintre actorii globali majori.
Brexitul nu a distrus, ci dimpotrivă, pare că a reaprins simpatia pentru Bruxelles în Regatul Unit: 73% dintre tinerii britanici ar vrea o revenire în UE, iar jumătate plasează Uniunea în topul global al puterii, peste media continentală.
Totuși, 53% dintre respondenți cred că UE se concentrează prea mult pe detalii birocratice, în timp ce doar 6% consideră că guvernele naționale funcționează suficient de bine încât să nu necesite reforme. Principalele nemulțumiri: costul ridicat al vieții, lipsa de apărare față de amenințări externe și un mediu economic neprietenos cu antreprenorii.
Italia conservatoare, Germania progresistă, Polonia divizată
Un alt aspect remarcabil al studiului este diferențierea clară între țările Europei în funcție de direcția ideologică a tinerilor. Dacă în Germania, Franța și Italia femeile se identifică tot mai mult cu valorile progresiste, în Polonia și Grecia tinerii au devenit mai conservatori în ultimii patru ani.
Polarizarea crește: 33% dintre respondenți se declară centriști, 32% de stânga, iar 19% de centru-dreapta – în creștere de la 14% în 2021. Iar acest peisaj ideologic influențează tot mai vizibil atitudinile față de democrație, UE și politicile naționale.
Clima, migrația și economia: prioritățile se rearanjează
Dacă în 2021 aproape jumătate dintre tinerii europeni considerau că protecția mediului ar trebui să aibă prioritate în fața creșterii economice, în 2025 doar 33% mai susțin această ierarhie.
În același timp, sprijinul pentru înăsprirea regulilor privind migrația a crescut: de la 26% la 38%.
Europa tinerilor: o construcție fragilă pe un fundament incert
„Proiectul european, care ne-a adus pace, libertate de mișcare și progres economic timp de decenii, este văzut ca fiind greoi”, spune Elke Hlawatschek, directoarea Fundației Tui.
Pentru tinerii europeni, democrația nu mai este o certitudine, ci o opțiune printre altele.
