O fetiță născută în Spania are probabilitatea să trăiască cu până la șapte ani mai mult decât una născută în România.
Eurostat semnalează diferențe mari în speranța de viață între vestul și estul Europei, iar copiii născuți astăzi în sud-vestul și vestul continentului ar avea șanse mai mari să trăiască mai mult decât cei din regiunile estice.
În Uniunea Europeană, diferențele între sexe sunt notabile: fetele născute în 2022 au o speranță de viață cu aproximativ cinci ani mai mare decât băieții. La nivelul întregii Europe, femeile au o speranță de viață medie de 83 de ani. În schimb, România, împreună cu alte foste țări socialiste și regiunile fostului bloc sovietic, se confruntă cu o speranță de viață considerabil mai scăzută comparativ cu regiunile vestice ale Europei.
Discrepanțele între regiunile europene: Madrid domină
Cea mai mare speranță de viață se întâlnește în Comunitatea Madridului, de 87,7 ani, urmată de regiunile spaniole Navarra și Castilla y Leon, care înregistrează, de asemenea, valori ridicate, de 86,9 și, respectiv, 86,7 ani. În schimb, regiunile cu cele mai scăzute valori au fost identificate în insula franceză Mayotte și în câteva zone din Bulgaria, unde speranța de viață nu depășește 77 de ani.
În România, regiunile cu cele mai mari diferențe între femei și bărbați în ceea ce privește speranța de viață sunt București-Ilfov, unde femeile au o speranță de viață de aproximativ 80 de ani, și regiunile Centru și Sud-Vest Oltenia. Cele mai scăzute valori ale speranței de viață se găsesc în regiunile Nord-Est și Sud-Est, unde bărbații nu trăiesc mai mult de 70 de ani, în medie.
Cauzele acestor diferențe: Factori economici și stilul de viață
Una dintre principalele explicații pentru aceste discrepanțe între vestul și estul Europei ar fi nivelul de trai mai ridicat din regiunile vestice, dar acest factor nu este suficient pentru a explica complet diferențele. Potrivit unei analizei realizate de The Economist, comportamentele nesănătoase, cum ar fi fumatul și consumul excesiv de alcool, sunt mult mai răspândite în estul Europei, ceea ce contribuie la o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare, diabetului și cancerului.
De asemenea, diferențele în accesul la servicii medicale de calitate și inegalitățile din sistemele de sănătate dintre estul și vestul Europei joacă un rol important. Zoltan Massay-Kosubek, reprezentant al Alianței Europene pentru Sănătate Publică, atrage atenția asupra faptului că inegalitățile din domeniul sănătății sunt prevenibile și că ar trebui să fie abordate urgent pentru a asigura o viață mai lungă și mai sănătoasă pentru toți europenii.
Ce înseamnă pentru pensionari?
Pe măsură ce speranța de viață crește, există și o schimbare în ceea ce privește vârsta de pensionare. Conform noii legi a pensiilor, începând cu 2035, toți cetățenii vor putea ieși la pensie la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex. În prezent, femeile din România se pot aștepta să trăiască în jur de 15 ani după pensionare, în timp ce bărbații vor beneficia de aproximativ 8 ani de pensie, conform speranței lor de viață actuale.
De asemenea, speranța de viață după vârsta de pensionare este un indicator important pentru determinarea calității vieții în perioada post-pensionare. Conform datelor Eurostat, europenii trăiesc, în medie, 16 ani după vârsta de 65 de ani, însă acest indicator este mai scăzut decât media europeană în România, unde persoanele de 65 de ani trăiesc aproximativ 13 ani după pensionare.
