În cel de-al cincilea raport privind starea spațiului Schengen, publicat luni, Bruxelles-ul susține că zona de liberă circulație rămâne funcțională și mai bine pregătită pentru provocările viitoare, după un an marcat de măsuri dure la frontierele externe și de accelerarea digitalizării controalelor.
Documentul arată că trecerile ilegale ale frontierelor externe ale Uniunii Europene au scăzut cu 26% în 2025 comparativ cu anul precedent, în timp ce rata returnărilor persoanelor fără drept legal de ședere în UE a ajuns la 28%, cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimii zece ani.
Bruxelles-ul mizează pe digitalizarea completă a frontierelor
Una dintre cele mai importante schimbări evidențiate în raport este implementarea completă a Sistemului de intrare/ieșire (EES), lansat integral în aprilie 2026. Noul sistem digital este considerat esențial pentru consolidarea securității spațiului Schengen și pentru monitorizarea mai eficientă a intrărilor și ieșirilor din Uniunea Europeană.
Potrivit Comisiei Europene, în primele șase luni de funcționare au fost înregistrate peste 66 de milioane de intrări și ieșiri la frontierele externe ale UE. În același interval, aproximativ 32.000 de persoane au primit interdicție de intrare deoarece nu îndeplineau condițiile legale pentru accesul în spațiul european.
Executivul comunitar consideră că digitalizarea frontierelor va deveni una dintre principalele arme ale Uniunii Europene în combaterea migrației ilegale și în creșterea securității interne.
ETIAS și noile controale pentru călătorii fără viză
Raportul privind spațiul Schengen 2026 confirmă și accelerarea implementării sistemului ETIAS, noua autorizație electronică de călătorie care va deveni obligatorie pentru cetățenii din statele care nu au nevoie de viză pentru intrarea în Uniunea Europeană.
În paralel, Comisia Europeană a adoptat în ianuarie 2026 prima strategie europeană în domeniul vizelor, un document care urmărește consolidarea componentelor de securitate și control în politica europeană de mobilitate.
Oficialii europeni susțin că noile instrumente digitale vor permite verificări mai rapide și mai eficiente, reducând în același timp riscurile asociate criminalității transfrontaliere și migrației ilegale.
UE vrea returnări mai rapide și mai puțină birocrație
Un capitol important al raportului se referă la sistemul european de returnare a migranților fără drept de ședere. Statele Schengen sunt încurajate să își extindă capacitățile operaționale și să utilizeze mai intens sprijinul oferit de Frontex.
Comisia Europeană pregătește inclusiv o propunere legislativă pentru digitalizarea procesului de returnare în 2026. Obiectivul este dezvoltarea unor sisteme digitale de gestionare a cazurilor, care să reducă volumul de muncă administrativ și să accelereze procedurile birocratice.
Bruxelles-ul consideră că o implementare eficientă a Pactului privind migrația și azilul va consolida semnificativ capacitatea Uniunii Europene de a gestiona fluxurile migratorii și de a proteja frontierele externe.
Provocările geopolitice pun presiune pe spațiul Schengen
Deși raportul prezintă progrese importante, Comisia Europeană avertizează că spațiul Schengen continuă să se confrunte cu vulnerabilități serioase. Contextul geopolitic actual, marcat de conflicte regionale, presiuni migratorii și amenințări de securitate, obligă statele membre să își coordoneze mai eficient acțiunile.
În perioada 2026-2027, prioritățile Uniunii Europene vor include eliminarea graduală a controalelor la frontierele interne, întărirea cooperării în materie de securitate și continuarea extinderii spațiului Schengen.
Printre obiectivele asumate de Bruxelles se numără finalizarea aderării Cipru la spațiul Schengen și aplicarea completă a normelor Schengen relevante pentru securitatea internă în Irlanda.
Spațiul Schengen rămâne unul dintre pilonii Uniunii Europene
Cu peste 450 de milioane de cetățeni beneficiari ai libertății de circulație, spațiul Schengen rămâne una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. Libera circulație a persoanelor și a mărfurilor susține economia europeană, turismul și piața internă, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze rezistența în fața noilor provocări globale.
