Formarea noului guvern condus de Ilie Bolojan și alegerea președintelui Nicușor Dan au pus capăt unei perioade prelungite de instabilitate politică. În acest nou context, Executivul a anunțat un pachet amplu de măsuri de consolidare fiscală, menite să reducă deficitul bugetar al României, estimat la 9,3% din PIB în 2024, la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
Într-o analiză publicată recent, agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingurile suverane „BBB-/A-3” ale României, însă a menținut perspectiva negativă, reflectând riscurile ridicate legate de finanțele publice și de contextul macroeconomic fragil.
Consolidare fiscală într-un context economic dificil
Analiza S&P evidențiază faptul că măsurile fiscale ale guvernului vin într-un moment caracterizat de încetinirea creșterii economice, inflație ridicată și un deficit de cont curent persistent. Estimările agenției arată că aceste măsuri – incluzând creșteri de TVA și accize, înghețarea salariilor din sectorul public și reduceri de cheltuieli – ar putea contribui la scăderea deficitului bugetar, dar și la o încetinire economică accentuată.
„Reducerea deficitului este necesară, dar efectele secundare asupra economiei nu pot fi ignorate. Estimăm o creștere a PIB-ului de doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, în scădere față de prognozele anterioare”, notează S&P.
Riscuri legate de implementarea reformelor și incertitudini după 2026
Deși guvernul Bolojan beneficiază de o majoritate parlamentară solidă, coaliția din care fac parte PSD, PNL, USR și UDMR ar putea întâmpina dificultăți în menținerea coeziunii pe fondul reformelor stricte anunțate. Riscurile politice sunt amplificate și de acordul de rotație la guvernare, care presupune că mandatul actualului premier va expira la finalul anului 2026.
„Agenda fiscală este ambițioasă, dar punerea ei în aplicare va testa stabilitatea guvernului. După 2026, perspectivele fiscale devin neclare”, avertizează agenția.
Fondurile europene – esențiale pentru stabilitatea macroeconomică
S&P subliniază că România are în continuare acces la aproximativ 44 de miliarde de euro din fondurile UE – echivalentul a peste 12% din PIB – în cadrul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și al Facilității pentru Redresare și Reziliență (RRF). Accelerarea absorbției acestor fonduri este esențială pentru creșterea economică și finanțarea deficitului de cont curent, estimat la 8,4% din PIB în 2024 și 7,5% în medie până în 2028.
Inflație în creștere și presiuni pe cursul valutar
Inflația, deja printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, este estimată să urce spre 9% în următoarele luni, din cauza eliminării subvențiilor la energie, a majorărilor de TVA și accize și a unei ușoare deprecieri a leului. În acest context, Banca Națională a României va fi nevoită să mențină o politică monetară restrictivă, ceea ce va limita stimulii economici.
Datoria publică și deficitele externe, în continuare problematice
Chiar și în scenariul de reducere a deficitului bugetar, S&P estimează că datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB până în 2028, în timp ce cheltuielile cu dobânzile ar putea ajunge la 9% din veniturile publice.
În paralel, deficitul de cont curent va rămâne ridicat, iar dependența de finanțarea externă va crește. Peste 50% din datoria publică este denominată în valută străină, în special în euro, ceea ce sporește vulnerabilitatea la șocuri externe.
