Aproape 90% dintre români sprijină ferm rămânerea în Uniunea Europeană și NATO, dar o majoritate semnificativă consideră că țara merge într-o direcție greșită. Aceasta este concluzia principală a celui mai recent studiu realizat de INSCOP Research, intitulat „Atitudinea populației cu privire la patriotismul economic și vulnerabilitățile regimului democratic”, la comanda Confederației Patronale Concordia. Datele colectate în perioada 13-17 martie 2025 reflectă o societate tensionată, dar conștientă de valorile care o țin ancorată în spațiul democratic occidental.
Un sprijin larg pentru Occident, dar și o doză de scepticism
Conform sondajului, 89,7% dintre români consideră că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, un semnal clar că direcția geopolitică este bine înrădăcinată în conștiința publică. În același timp, 40,6% dintre respondenți consideră că apartenența la UE limitează prea mult suveranitatea națională, în timp ce 51,6% resping această idee.
Relația cu alianțele occidentale este însă privită ca esențială pentru securitatea țării. Peste 75% susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, în contextul regional instabil și al ideii din ce în ce mai vehiculate că Europa ar trebui să-și reducă dependența militară față de SUA. Mai mult, 77,1% consideră că retragerea trupelor NATO din estul Europei ar afecta securitatea națională a României.
Corupția rămâne principala problemă
În ciuda atașamentului față de valorile occidentale, 61% dintre români sunt convinși că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Întrebați care este cea mai mare problemă a României, 44% au indicat corupția care amplifică nedreptățile din societate. Instabilitatea politică vine pe locul doi (21,8%), urmată de starea precară a democrației (17,2%) și problemele economice (15,1%).
Doar 12,6% dintre români cred că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii în foarte mare măsură, iar 42,6% consideră contrariul – un verdict dur pentru statul de drept.
Patriotism economic: între protecționism și piață liberă
Studiul surprinde și percepțiile economice ale românilor. 80,7% susțin că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul UE pentru a-și proteja interesele economice, iar doar 4,8% ar prefera ieșirea din Uniune.
Pe plan intern, 67,9% dintre români își doresc creșterea investițiilor străine, în timp ce 71,1% au o părere bună despre companiile multinaționale. Când vine vorba de companiile din UE, procentul crește la 73,6%. Totodată, 61,5% apreciază companiile românești care investesc în alte state.
Politicile guvernamentale sunt văzute cu ochi diferiți: 49,7% cer tratament egal pentru companiile românești și cele străine, în timp ce 46,4% susțin reguli preferențiale pentru sprijinirea firmelor autohtone.
Statul sau privatul?
Românii sunt împărțiți și în privința rolului statului în economie. 56,2% consideră că România ar avea de câștigat dacă pe piața internă ar exista mai multe companii de stat, în timp ce 38,7% ar prefera mai multe companii private. În plus, 53,1% cred că România ar avea de pierdut dacă ar fi mai puține companii străine, iar 39,6% sunt de părere că ar avea de câștigat.
Ce definește o companie românească? Pentru 30,5%, plata taxelor în România este criteriul esențial, urmat de majoritatea angajaților români (20,5%) și acționariatul românesc (18,3%).
Neîncredere în procesul electoral
În pragul alegerilor prezidențiale, doar 40,9% dintre respondenți cred că alegerea președintelui depinde în foarte mare măsură de votul cetățenilor, în timp ce 19,6% nu cred deloc în acest lucru. În plus, 32,6% consideră că procesul electoral este influențat în foarte mare măsură de acțiunile ostile ale altor state, o temere ce reflectă climatul global tot mai instabil și suspiciunile legate de ingerințele străine.
Concluzii
Datele studiului arată o Românie complexă: atașată de valorile occidentale și de apartenența la UE și NATO, dar tot mai preocupată de suveranitate, corupție și justiție. Românii nu vor schimbarea direcției geopolitice, dar cer o reformă profundă internă.
