Peste jumătate dintre români consideră că România este o ţară sigură, arată datele Barometrului Securităţii Naţionale 2026, realizat de INSCOP Research. În cazul unui atac, românii mizează pe NATO și SUA. Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi consideră că principalul pericol la adresa securităţii naţionale este corupţia.
Nivelul de siguranță al României
Întrebați dacă, în prezent, România este o țară sigură sau nesigură din punct de vedere al securității naționale, 17.9% dintre români au apreciat că este foarte sigură, 33.2% mai degrabă sigură, 27% mai degrabă nesigură, iar 19.4% foarte nesigură. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.4%.
Pericole la adresa securității naționale
35.3% dintre respondenți consideră că principalul pericol la adresa securității naționale a României este corupția.
19.4% indică dezinformarea și manipularea opiniei publice (știri false, influențarea proceselor democratice), 18.7% instabilitatea economică, 5.8% un atac militar (agresiune externă asupra teritoriului), iar 5.3% influența politică străină. Menționează atacurile cibernetice (asupra infrastructurii critice: rețele de energie, bănci, spitale) 4.3% dintre români, criza energetică – 3%, actele de terorism și sabotaj – 1.1%, acțiunile de spionaj – 0.9%, iar 2% precizează alt pericol. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%.
88.3% dintre participanții la sondaj consideră că statul ar trebui să ofere cetățenilor programe de pregătire pentru situații de criză care să includă măsuri pentru detectarea dezinformării.
Alianțe politice și militare
76.8% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest – adică Uniunea Europeană, SUA, NATO (față de 77% în ianuarie 2022 și 87.5% în decembrie 2024), în timp ce 10.1% cred că direcția potrivită ar fi către Est – adică Rusia, China (față de 10.4% în ianuarie 2022 și 4.1% în decembrie 2024). 13.1% nu știu sau nu răspund (față de 12.6% în ianuarie 2022 și 8.4% în decembrie 2024).
11.8% dintre cei intervievați cred că România ar trebui să iasă din NATO (față de 18.7% în ianuarie 2022 și 8.1% în decembrie 2024), în timp ce 84.4% sunt de părere că țara nu ar trebui să părăsească alianța (față de 76.2% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8% (față de 5.1% în ianuarie 2022 și 3.8% în decembrie 2024).
Ieșirea României din Uniunea Europeană
22.2% dintre respondenți sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (față de 25.2% în ianuarie 2022 și 9.4% în decembrie 2024), în timp ce 74.4% se opun (față de 71.7% în ianuarie 2022 și 88.1% în decembrie 2024). 3.4% nu știu sau nu răspund (față de 3.1% în ianuarie 2022 și 2.5% în decembrie 2024).
Barometrul Securității Naționale arată o orientare clară a românilor spre partenerii occidentali.
Acțiunile militare împotriva Iranului
11.9% dintre participanții la sondaj consideră că acțiunile militare ale Statelor Unite ale Americii și Israelului împotriva Iranului sunt foarte justificate. 21.1% le apreciază ca fiind mai degrabă justificate, 26.5% mai degrabă nejustificate, iar 21.4% foarte nejustificate. Ponderea non-răspunsurilor este de 19%.
Extinderea „umbrelei nucleare” a Franței
În contextul discuțiilor despre extinderea „umbrelei nucleare” a Franței, 22.2% dintre români ar fi de total de acord ca România să participe la un astfel de proiect european, 17.1% mai degrabă de acord, 13.8% mai degrabă împotrivă, în timp ce 37.2% ar fi total împotrivă. 9% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.
Găzduirea de arme nucleare franceze
Întrebați în ce măsură sunt de acord sau nu cu găzduirea de arme nucleare franceze, pe teritoriul României, 12.6% dintre participanții la sondaj sunt total de acord. 12.1% sunt mai degrabă de acord, 16% mai degrabă împotriva, iar 52.9% total împotriva. 5.6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.7% nu răspund.
55.8% dintre respondenți au foarte multă și destul de multă încredere în SUA, 46.8% în Marea Britanie, 41.9% în Franța, 41.7% în Germania și 41.6% în Polonia. Republica Moldova beneficiază de un capital de încredere de 29.9%, Bulgaria – 29.2%, Turcia – 28.6%, iar Serbia – 21.2%. Pe ultimele locuri se poziționează Ungaria cu 20.1%, Ucraina cu 16.8%, și Rusia cu 12.6%.
Cine ar avea rolul principal în respingerea unui atac?
38.3% dintre participanții la sondaj consideră că rolul principal în respingerea unui atac ar reveni NATO (prin activarea Articolului 5). 27.6% indică statele cu care România are parteneriate strategice bilaterale (precum Franța, Germania sau Marea Britanie), 19.6% Armata României, iar 8.6% Uniunea Europeană (prin cooperare militară între statele membre). 5.9% nu știu sau nu răspund.
Respectarea Articolului 5 din Tratatul NATO
Articolul 5 din tratatul NATO spune că dacă o țară membră este atacată, celelalte țări trebuie să o ajute, inclusiv militar. 75.6% dintre participanții la sondaj consideră că, dacă România ar fi atacată, SUA ar respecta această obligație. Precizează Germania – 69.4%, Franța – 69.3%, Marea Britanie – 63.9%, Polonia – 61.7% și Ungaria – 40 6%.
Creșterea cheltuielilor pentru apărare
75.6% dintre respondenți declară că sunt de acord ca România să își mărească semnificativ cheltuielile pentru apărare pentru a-și proteja suveranitatea în cazul unei agresiuni militare, în timp ce 21.5% se declară împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%.
Importanța investițiilor în industria de apărare
61.3% dintre cei chestionați consideră că este foarte important ca statul să sprijine investițiile în industria de apărare. 24.2% cred că este oarecum important, 3.4% oarecum neimportant, iar 9.6% foarte puțin important sau deloc. 1.4% nu știu sau nu răspund.
Producția de armament în România
69.2% dintre respondenți consideră că producția pe teritoriul României a armamentului și echipamentelor militare este foarte importantă. 19.5% spun că este destul de importantă, 6.3% destul de puțin importantă, iar 2.7% deloc importantă. 2.3% nu știu sau nu răspund.
33.4% dintre participanții la sondaj consideră că România este afectată în mare măsură de acțiuni de război hibrid (dezinformare, presiuni economice, atacuri cibernetice). 36.8% apreciază că țara este afectată în destul de mare măsură, 12.4% în destul de mică măsură, iar 12.4% în foarte mică măsură sau deloc. 5% nu știu sau nu răspund.
Măsuri pentru detectarea dezinformării
88.3% dintre participanții la sondaj consideră că statul ar trebui să ofere cetățenilor programe de pregătire pentru situații de criză care să includă măsuri pentru detectarea dezinformării, în timp ce 10% sunt de părere că statul nu ar trebui să furnizeze astfel de programe. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.
Ștefan Jianu
