Slovacia și-a lăsat deschise ambele posibilități în ceea ce privește susținerea pentru șefia NATO, dar tinde să încline spre a-l sprijini pe președintelele român, Klaus Iohannis.
Ministrul slovac de Externe, Juraj Blanar, a declarat, ieri, la Bruxelles, unde a avut loc ceremonia aniversară a 75 de ani de NATO, că se aștepta ca statele aliate să manifeste „mai multă empatie” în ceea ce privește cererile care vin din partea țărilor estice, deoarece „aceste țări sunt cele mai expuse conflictului din Ucraina”.
El s-a referit, astfel, la țările din formatul București 9: România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia şi Lituania. „Ne-am aşteptat să se discute mult mai mult despre interesele noastre”, a subliniat șeful diplomației slovace.
În acest context, candidatura lui Klaus Iohannis, provenind dintr-o țară estică care se învecinează direct cu Ucraina aflată în război, este una „legitimă”, susține ministrul slovac.
„Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă”, a afirmat acesta.
Deși nu și-a exprimat clar susținerea pentru Klaus Iohannis, ministrul slovac a transmis că țara sa va sprijini pe acel candidat care îi va apăra cel mai bine interesele de securitate.
„Poziţia noastră e foarte clară. Dorim să auzim cum doresc să ocrotească ambii candidaţi interesele noastre de securitate. Particulară pentru Slovacia este tema protecţiei antiaeriene, pentru că noi începând din 1 aprilie nu mai suntem protejaţi aerian de niciun sistem, după ce Italia şi-a retras bateria antiaeriană temporară”, a explicat şeful diplomaţiei de la Bratislava.
Ministrul Juraj Blanar a ținut să reamintească inclusiv faptul că Olanda a fost țara care și-a retras un sistem antiaerian pe care îl avea desfășurat în Slovacia.
