România are o rată de absorbție a fondurilor europene de doar 15%, iar această performanță scăzută afectează direct poziția țării în negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene. Avertismentul vine de la europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual.
România și fondurile europene: Ce spun cifrele?
Într-un briefing pe tema bugetului UE pe termen lung care a avut loc azi, Mureșan le-a explicat jurnaliștilor români că România a început foarte târziu procesul de implementare a proiectelor europene. Potrivit acestuia:
„Avem 9,3% plăți din politica de coeziune, nivelul total este de 15%, restul fiind prefinanțare. Practic, până acum 2-3 luni, rata reală de absorbție era aproape zero.”
Această întârziere nu este doar o problemă administrativă, ci afectează direct puterea de negociere a României în cadrul Uniunii.
Legătura directă dintre reforme și investiții
În contextul viitorului buget european, Mureșan a explicat că mecanismul de alocare a fondurilor UE se bazează tot mai mult pe reforme condiționate:
„Noua filozofie bugetară este simplă: bani pentru investiții în paralel cu implementarea de reforme. Comisia Europeană vrea să continue această logică.”
Cu toate acestea, Parlamentul European nu acceptă o corelare arbitrară între domenii. Mureșan a criticat exemplele din PNRR, unde, de pildă, întârzierea reformei companiilor de stat a dus la blocarea fondurilor din alte domenii complet neconectate, cum ar fi agricultura:
„Nu este în regulă ca fondurile pentru fermieri să fie blocate dacă guvernul întârzie reforma pensiilor. Cerem o legătură directă între reformă și investiția vizată.”
Mesaj câtre guvern: Recuperați întârzierile
Potrivit europarlamentarului, guvernul trebuie să accelereze absorbția fondurilor în următoarele luni pentru a nu pierde sume importante și pentru a susține o politică de coeziune ambițioasă în UE:
„Cu cât guvernul va reuși să recupereze mai mult din întârzieri, cu atât poziția României în negocieri va fi mai puternică și cu atât îmi va fi mai ușor să solicit fonduri substanțiale.”
În final, mesajul este clar: România are nevoie de reforme reale, aplicate inteligent și direct corelate cu investițiile, altfel riscă să rămână în urmă într-o Uniune care devine tot mai competitivă și exigentă.
