După aproape patru ani de intervenții masive ale statului pe piața energiei, România se pregătește să renunțe la una dintre cele mai costisitoare măsuri adoptate în timpul crizei energetice europene. Începând cu 31 martie, plafonarea prețului la gazele naturale va fi eliminată, iar piața va funcționa integral în regim liberalizat, potrivit anunțului făcut de Guvern.
Sfârșitul plafonării la gaze de la 31 martie
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că eliminarea plafonării prețului la gaze naturale va avea loc într-un mod controlat, fără șocuri pentru consumatori. Oficialul susține că autoritățile au pregătit din timp tranziția către piața liberă, tocmai pentru a evita creșteri bruște ale facturilor, similare celor apărute anterior pe segmentul energiei electrice, relatează News.ro.
Potrivit acestuia, nu există riscul unui „scenariu negru”, deoarece piața dispune deja de mecanisme de stabilizare funcționale.
Oferte sub plafon, contracte pe termen lung și rezerve suficiente
Bogdan Ivan a precizat că, în prezent, pe piață există oferte comerciale la prețuri apropiate sau chiar sub nivelul actual plafonat. De asemenea, sunt active contracte bilaterale pe termen lung, iar nivelul rezervelor de gaze este considerat suficient pentru a preveni dezechilibre majore.
Ministrul a mai afirmat că a fost elaborat un plan de rezervă pentru situații excepționale, precum întreruperi de aprovizionare sau tensiuni regionale, astfel încât populația să nu se confrunte cu dublarea facturilor la gaze.
România mizează pe infrastructură și acces regional
Un alt argument invocat de autorități este infrastructura energetică. România dispune de una dintre cele mai extinse rețele de transport de gaze din Europa Centrală și de Est, ceea ce permite acces rapid la piețele regionale și echilibrarea cererii și ofertei.
Obiectivul declarat al Guvernului este ca liberalizarea pieței gazelor să se facă fără impact social major și cu menținerea stabilității prețurilor.
De ce a fost introdusă plafonarea
Plafonarea prețurilor la gaze a fost introdusă în contextul crizei energetice europene din 2021, când prețurile pe piețele internaționale au atins niveluri record. Autoritățile române au intervenit masiv pentru a limita efectele asupra populației și economiei, schema acoperind atât consumatorii casnici, cât și o parte semnificativă a mediului economic.
În primii ani, măsura a reușit să mențină facturile la un nivel considerat suportabil.
Costurile reale ale intervenției statului
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, costul total al intervențiilor statului pentru plafonarea energiei electrice și a gazelor se ridică la aproximativ 30 de miliarde de lei până în 2025. Din această sumă, circa 12 miliarde de lei au fost direcționate exclusiv pentru susținerea prețului gazelor naturale.
Avertismentul specialiștilor: costuri amânate, nu eliminate
Specialiștii atrag atenția că, începând cu 2023, plafonarea gazelor nu a mai funcționat ca o măsură reală de protecție socială, ci ca un mecanism de amânare a costurilor. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține că statul a întârziat plata compensațiilor către furnizori, forțând companiile să se împrumute pentru a susține schema impusă prin lege.
Costurile acestor împrumuturi urmează să fie recuperate treptat de la consumatori.
Cum au evoluat prețurile în realitate
Analiza evoluției prețurilor arată că, în 2022, consumatorii au plătit, în medie, un preț cu aproximativ 26% mai mic decât cel estimat într-o piață liberă. În perioada 2023–2025, situația s-a inversat, iar prețul mediu achitat a fost cu circa 14% mai mare decât nivelul care s-ar fi format într-un mediu concurențial.
Pentru intervalul 2026–2028, estimările indică faptul că populația ar putea ajunge să plătească, în medie, cu aproximativ 18% peste prețul maxim prognozat pentru această perioadă.
