Guvernul sârb va cere comandantului forţelor NATO de menţinere a păcii să permită Belgradului să trimită până la 1.000 de poliţişti şi personal militar în Kosovo, a anunţat joi seară preşedintele Aleksandar Vucic, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Este prima dată când Belgradul solicită desfăşurarea de trupe în Kosovo după o rezoluţie a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite ce a pus capăt războiului din 1998-1999.
„Guvernul va cere revenirea a sute, dar nu mai mult de 1.000 de trupe de armată şi poliţie”, a spus Vucic, adăugând că va trimite solicitarea către misiunea NATO în Kosovo, astăzi, la un punct de trecere a frontierei, dar că nu se așteaptă ca această cerere să i se aprobe.
Solicitarea vine în timpul unui val de ciocniri între autorităţile din Kosovo şi sârbii din regiunea de nord, unde aceştia constituie o majoritate.
Rezoluţia ONU prevede ca Serbiei să i se poată permite, dacă aprobă misiunea NATO în Kosovo, să-şi staţioneze personal la punctele de trecere a frontierei, situri religioase creştine ortodoxe şi zone cu majoritate sârbă.
Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, cu sprijin occidental. Independenţa sa este recunoscută de 110 ţări, dar nu și de Serbia, Rusia şi alte cinci state membre ale Uniunii Europene.
„Asistăm cu toţii la ameninţarea constantă a Serbiei la adresa Kosovo”, a declarat joi preşedintele Kosovo Vjosa Osmani parlamentului la Pristina.
„Serbia şi liderul ei Vucic ştiu foarte bine că prezenţa armatei sârbe pe teritoriul Kosovo a încetat o dată pentru totdeauna la 12 iunie 1999”, a adăugat el.
Serbia urmăreşte să adere la UE, dar pentru a-şi completa procesul de aderare trebuie să rezolve problemele cu Kosovo. Kosovo a depus, la rândul său, o cerere de aderare la UE.
Ambele state au convenit asupra unui dialog sub egida UE în 2013, dar s-au făcut puţine progrese.
