Serbia, o ţară complet dependentă de livrările de gaze naturale ruseşti, intenţionează să achiziţioneze gaze din Azerbaidjan, în 2023. „În prezent, negociem cu Azerbaidjanul pentru a rezerva capacităţi de gaze în anul următor pentru că interconectorul de gaze Serbia-Bulgaria va fi finalizat în luna septembrie a anului 2023”, a declarat, astăzi, ministrul Energiei, Zorana Mihajlovic, la o conferinţă pe teme de energie, organizată la Sarajevo, potrivit Digi24.
La finele săptămânii trecute, Grecia şi Bulgaria au inaugurat un interconector, care transportă gaze din oraşul Komotini din Grecia până în localitatea Stara Zagora din Bulgaria şi care va fi conectat la un alt gazoduct ce transportă gaze din Azerbaidjan până în Grecia. Prin acest interconector, Serbia ar urma să primească gaze naturale, dar și gaze naturale lichefiate din Grecia, potrivit autorităților sârbe.
Problemele energetice ale Europa s-au aflat, marţi, și în centrul dialogului de la Berlin între cancelarul german Olaf Scholz şi noul premier sloven, Robert Golob, potrivit Agerpres.
Cu acest prilej, ministrul sloven a susținut că soluţiile la restricţionarea gazelor naturale ca urmare a războiului din Ucraina trebuie să apară din interiorul comunităţii. În opinia sa, trebuie stimulate puternic construcţiile de conducte de gaz şi linii electrice în Europa. La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că a fost detaliat, în cadrul dialogului, rolul energiei eoliene şi solare în Germania şi Slovenia.
Slovenia, ca toate țările europene, caută soluții pentru a-și asigura rezervele de gaze naturale, în condițiile în care țara depinde, în proporție de 60%, de gazul rusesc. Guvernul sloven a anunțat, încă din luna aprilie, că va începe să importe gaze naturale lichefiate printr-un terminal din Croația, ceea ce i-ar asigura o treime din necesarul de gaze. Aceste importuri sunt stabilite pentru luna octombrie, când stocurile tuturor stratelor UE trebuie să fie pline în proporție de 80%.
Cea mai mare parte a energiei Sloveniei este produsă, însă, la centrala nucleară de la granița cu Croația – 40%. În plus, Slovenia ia în calcul să construiască o nouă unitate la această centrală, pe care o deține alături de Croația, însă planurile sunt anunțate pe termen lung, decizia urmând să fie luată până în 2027.
Germania este printre țările care și-au închis centralele nucleare, din rațiuni de mediu, și nu deține nici terminale pentru alimentarea cu gaze naturale lichefiate. Ultimele trei centrale nucleare au fost închise de Germania la începutul acestui an, iar cele care au mai rămas își vor înceta și ele funcționarea până la sfârșitul anului. Statul german a luat, în schimb, decizia de a repune în funcțiune, temporar, termocentralele pe cărbune, un număr de 151 de astfel de centrale putând fi folosite.
Dacă înainte de războiul din Ucraina Germania obișnuia să importe 55% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, în prezent procentajul a scăzut la 35%, iar până în vara anului 2024 ar trebui să ajungă la 10%.
Laura Groșereanu
