Numărul de cereri de azil în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere importantă în 2024, conform datelor publicate de Eurostat. În luna mai au fost depuse aproximativ 55.000 de cereri de azil pentru prima dată, ceea ce reprezintă o reducere de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, în ultimele trei luni consecutive a fost observată o creștere ușoară a fluxurilor migratorii, semn că presiunea asupra statelor membre nu dispare.
Unde s-au depus cele mai multe cereri
Spania, Italia, Franța și Germania au fost principalele destinații pentru solicitanții de azil. Însă, raportat la dimensiunea populației, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Grecia, Spania, Cipru și Luxemburg, state care resimt cel mai puternic impactul presiunilor migratorii.
Creta, sub presiunea sosirilor din Libia
Grecia se confruntă cu un val semnificativ de sosiri, peste 7.000 de persoane ajungând în iunie pe insula Creta, venite din Libia. Guvernul de la Atena a reacționat printr-o interdicție temporară de trei luni privind cererile de azil pentru persoanele care pleacă din această țară nord-africană. Măsura a provocat tensiuni diplomatice între Grecia și Libia, dar și critici din partea organizațiilor societății civile, care au descris decizia ca fiind ilegală. Cu toate acestea, Comisia Europeană a oferit un sprijin indirect, în linie cu politica UE de transfer sau deportare a solicitanților de azil către țări cu care aceștia nu au legături directe.
Creștere pe Insulele Baleare
Și Spania raportează o situație complicată, cu un plus de 170% la numărul sosirilor pe Insulele Baleare, ceea ce înseamnă circa 3.000 de persoane mai mult decât anul trecut. Mulți dintre acești migranți provin din state devastate de conflicte, precum Sudanul de Sud și Somalia.
Presiune politică și dezbateri în UE
Datele Eurostat vor fi atent analizate de guvernele europene, pe fondul tensiunilor politice legate de migrație și al discursului public polarizat. Deși scăderea numărului total de cereri de azil ar putea fi interpretată ca un succes al politicilor europene, presiunile locale asupra unor state precum Grecia și Spania confirmă că problema rămâne una dintre cele mai sensibile în Uniunea Europeană.
