Problemele din justiție ale fostului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, par a fi interminabile. Acesta a revenit miercuri în faţa justiţiei în dosarul finanţării ilegale a campaniei sale prezidenţiale pierdute din 2012, o nouă etapă în agenda juridică foarte încărcată a fostului şef de stat, relatează AFP conform Agerpres.
În primă instanţă în acest dosar numit „Bygmalion”, Sarkozy a fost condamnat, în 2021, la un an de închisoare – pedeapsa maximă prevăzută de lege, pentru că a depăşit plafonul legal de cheltuieli pentru campania sa. El a făcut imediat recurs, denunţând o condamnare „nedreaptă”.
Fostul şef al statului francez (2007-2012), care a părut relaxat înainte de deschiderea şedinţei în apel, este aşteptat să depună mărturie pe 23 noiembrie.
Spre deosebire de ceilalţi inculpaţi în dosar, Nicolas Sarkozy, în vârstă de 68 de ani, nu este acuzat pentru sistemul în sine al facturilor false, menit să ascundă explozia de cheltuieli în campania sa electorală (aproape 43 de milioane de euro, în timp ce limita legală era de 22,5 milioane).
Doisprezece foşti membri ai campaniei electorale, din cadrul formaţiunii UMP – în prezent Republicanii – sau de la compania Bygmalion, vor fi rejudecaţi la Paris pentru complicitate la „finanţare ilegală a campaniei”, fals, fraudă, abuz de încredere sau complicitate la aceste infracţiuni.
Dezvăluit la doi ani după înfrângerea lui Nicolas Sarkozy în campania din 2012, scandalul a condus la tensiuni politice în rândul dreptei.
În hotărârea în primă instanţă, tribunalul a menţionat „sumele extrem de substanţiale” puse în joc şi faptele comise de „profesionişti cunoscători” pentru a justifica pedepsele pronunţate.
În ceea ce-l priveşte pe Sarkozy, instanţa a estimat că acesta „a continuat organizarea de mitinguri electorale”, „cerând un miting pe zi”, deşi „a fost avertizat în scris” de riscul cheltuielilor excesive.
Nicolas Sarkozy este departe de a fi încheiat problemele cu justiţia. El va compărea pentru acuzaţii de corupţie în 2025 pentru suspiciuni de finanţare de către Libia a campaniei sale prezidenţiale anterioare, cea din 2007. El a depus totodată un recurs împotriva condamnării sale în apel la trei ani de închisoare, dintre care unul cu executare, într-un caz de corupţie a unui înalt magistrat
