Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a descris închisoarea în care a petrecut 20 de zile ca fiind o lume zgomotoasă, dură, „gri”, plină de „violență inumană”, într-o carte publicată miercuri, care oferă și sfaturi politice despre cum ar trebui să atragă alegătorii de extremă dreapta partidul său conservator.
În „Jurnalul unui prizonier”, fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, afirmă că propria sa poziție împotriva criminalității a căpătat o nouă perspectivă. El relatează turnura neobișnuită din viața sa, după ce a fost găsit vinovat de asociere la infracțiuni în finanțarea campaniei sale câștigătoare din 2007 cu fonduri din Libia.
Instanța l-a condamnat în septembrie la cinci ani de închisoare, o hotărâre pe care a atacat-o cu apel. A fost eliberat sub supraveghere judiciară după 20 de zile în spatele gratiilor.
Cartea oferă o privire rară în interiorul închisorii La Santé din Paris, unde Sarkozy era ținut în izolare și departe de ceilalți deținuți, din motive de securitate. Singurătatea sa era întreruptă doar de vizitele regulate ale soției sale, fostul supermodel Carla Bruni-Sarkozy, și ale avocaților săi.
Sarkozy a scris că celula sa arăta ca un „hotel ieftin, cu excepția ușii blindate și a gratiilor”, cu o saltea tare, o pernă asemănătoare plasticului și un duș care producea doar un șuvoi subțire de apă. El a descris „zgomotul asurzitor” al închisorii, în mare parte noaptea.
Deschizând fereastra în prima sa zi după gratii, a auzit un deținut care „lovea neîncetat gratiile celulei sale cu un obiect metalic”.
„Atmosfera era amenințătoare. Bine ați venit în iad!”
Sarkozy a spus că a refuzat mesele servite în tăvi mici de plastic, împreună cu o „baghetă moale și îmbibată” – mirosul lor, a scris el, îi producea greață. În schimb, a mâncat produse lactate și batoane de cereale. I se permitea o oră pe zi într-o mică sală de sport, unde folosea în mare parte o bandă de alergare simplă.
Sarkozy spune că a fost informat despre mai multe incidente violente care au avut loc în timpul petrecut în spatele gratiilor, pe care le-a numit „un coșmar”.
„Cea mai inumană violență a fost realitatea zilnică a acestui loc”, a scris el, ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea sistemului penitenciar de a reintegra oamenii odată ce pedepsele lor au fost ispășite.
Sarkozy, cunoscut pentru retorica sa dură privind pedepsirea infractorilor, a spus că și-a promis că „la eliberarea mea, comentariile mele vor fi mai elaborate și mai nuanțate decât ceea ce exprimasem anterior pe toate aceste subiecte”.
Reflecții politice
Dincolo de a povesti viața din închisoare, Sarkozy a folosit cartea pentru a oferi sfaturi politice strategice partidului său conservator și a dezvăluit că a vorbit la telefon din închisoare cu lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen, cândva o rivală aprigă.
Partidul lui Le Pen „nu este un pericol pentru Republică”, a scris el. „Nu împărtășim aceleași idei când vine vorba de politica economică, nu împărtășim aceeași istorie… și observ că pot exista încă unele figuri problematice printre ele. Dar ele reprezintă atât de mulți francezi, respectă rezultatele alegerilor și participă la funcționarea democrației noastre”.
Sarkozy a susținut că reconstrucția partidului său republican, slăbit, „poate fi realizată doar prin cel mai larg spirit de unitate posibil”.
În ultimii ani, Partidul Republican s-a îndepărtat de poziția deținută de partide timp de decenii, conform căreia orice strategie electorală trebuie să vizeze limitarea extremei drepte, chiar dacă asta înseamnă pierderea unei circumscripții în fața unui alt concurent.
Fostul președinte din 2007 până în 2012 s-a retras din politica activă de ani de zile, dar rămâne foarte influent, în special în cercurile conservatoare.
În urma comentariilor lui Sarkozy, liderii Republicanilor au evitat să se pronunțe legat de un acord real de cooperare cu Adunarea Națională, ci au indicat în schimb că doresc să se concentreze pe modalități de a determina alegătorii de extremă dreaptă să aleagă candidați conservatori.
Sarkozy a menționat, de asemenea, relația sa cu președintele Emmanuel Macron. Cei doi s-au întâlnit la palatul prezidențial Élysée, cu doar câteva zile înainte ca Sarkozy să intre în închisoare.
Potrivit lui Sarkozy, Macron a ridicat îngrijorări legate de securitatea închisorii La Santé și s-a oferit să-l transfere într-o altă unitate, lucru pe care acesta l-a refuzat. În schimb, doi ofițeri de poliție au fost repartizați în celula vecină pentru a-l proteja non-stop.
Sarkozy a spus că și-a pierdut încrederea în Macron după ce președintele nu a intervenit pentru a împiedica să fie deposedat de Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincție a Franței, în iunie.
