Sesiunea plenară a Parlamentul European din luna ianuarie, desfășurată la Strasbourg, se conturează drept una dintre cele mai încărcate și sensibile din actualul ciclu legislativ, combinând tensiuni politice interne cu dosare externe de prim rang, transmite trimisul special al Agerpres, Florin Ștefan.
De la o nouă moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene până la contestarea acordurilor UE–Mercosur și dezbateri despre Ucraina, SUA și Groenlanda, agenda reflectă presiunile tot mai mari asupra Uniunii Europene.
Acordurile UE–Mercosur, trimise în fața Curții de Justiție
În urma semnării Acordului de parteneriat și a Acordului comercial interimar UE–Mercosur, programate pentru 17 ianuarie, în Paraguay, plenul Parlamentului European va vota miercuri două propuneri care solicită Curții de Justiție a Uniunii Europene să se pronunțe asupra compatibilității acestora cu tratatele UE.
Conform legislației europene, un aviz negativ al CJUE ar împiedica intrarea în vigoare a acordurilor, cu excepția cazului în care acestea sunt modificate. Adoptarea oricăreia dintre propuneri ar suspenda procesul de ratificare până la finalizarea evaluărilor juridice.
Moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene
Tot în această sesiune, eurodeputații vor dezbate luni o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, votul final fiind programat joi, prin apel nominal. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate și să reprezinte majoritatea membrilor Parlamentului.
Groenlanda și relația tensionată cu SUA
Marți, plenul va analiza reacția Uniunii Europene la revendicările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Statele membre ale UE și Danemarca au respins ferm ideea unei achiziții, subliniind că statutul Groenlandei poate fi decis doar de autoritățile daneze și locale.
Guvernele europene au avertizat că astfel de inițiative ar submina suveranitatea, coeziunea NATO și stabilitatea regională, reafirmând disponibilitatea pentru cooperare, dar nu pentru negocieri privind suveranitatea teritoriului.
UE–SUA și autonomia strategică europeană
Miercuri, Parlamentul European va evalua și relațiile UE–SUA, cerând o Uniune mai rezilientă și capabilă să acționeze strategic pe cont propriu. Un raport al Comisiei pentru Afaceri Externe, adoptat în decembrie 2025, subliniază necesitatea consolidării autonomiei strategice europene, în contextul schimbărilor din politica externă americană.
Eurodeputații au evidențiat rolul esențial al SUA în cadrul NATO, dar au cerut Europei să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate.
Sprijin financiar major pentru Ucraina
Pe agenda sesiunii figurează și mai multe voturi legate de sprijinul financiar pentru Ucraina. Marți, eurodeputații vor decide dacă accelerează aprobarea cooperării consolidate a 24 de state membre pentru acordarea unui împrumut finanțat prin împrumuturi UE și garantat de bugetul Uniunii.
De asemenea, liderii europeni au convenit recent acordarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru perioada 2026–2027, amânând utilizarea activelor rusești înghețate pentru despăgubiri.
Alte subiecte pe agenda Parlamentului European
Sesiunea din ianuarie mai include dezbateri privind situațiile din Venezuela și Iran, marcarea a 40 de ani de la aderarea Spaniei și Portugaliei la UE, precum și prezentarea priorităților noii președinții cipriote a Consiliului, susținută de președintele Nikos Christodoulides.
